Casele de Copii au fost una dintre cele mai mari orori ale regimului comunist din România. Întunericul, lipsurile, umilinţele, abuzurile, abandonarea oricăror speranţe sunt - pentru copiii care au trăit acolo, printre care se numără şi Nicolae Avram - dincolo de orice imaginaţie. Nicolae Avram depăşeşte simpla descriere a atrocităţilor:

Pe durata a mai multor zile, 7-10 octombrie 2016, va avea loc ediţia a II-a a Festivalului „Bistriţa Armonia Jazz”, proiect inițiat de către Asociația „Armonia” Bistrița și cofinanțat din bugetul local al muncipiului Bistrița.

„Vrăjitoarea din pădure”, „Pădurea de mesteceni”, „Loading (omagiu lui Giacometti)”, „Voinic” sau „Fiinţă” sunt doar câteva dintre lucrările care pot fi admirate începând de astăzi, la Galeria Arcade 24. Tânărul sculptor Ionel Mihai - colaborator la Untold şi Jazz in the Park - şi-a inaugurat prima expoziţie personală.

Ramuri şi bucăţi de lemn de răchită, alun, carpen şi nuc, elemente verticale cu dimensiuni şi forme personalizate prinse cu holşuruburi sau scoabe care amintesc de conexiunile neuronale - toate vor înfăţişa bistriţenilor o adevărată pădure sacră care va putea fi admirată, de mâine, la Galeria Arcade 24.

Ultimul episod al Festivalului Internaţional de Literatură şi Lectură s-a încheiat ieri seară, la Bistriţa, în Plan B Cafe – cu o adevărată provocare pentru spectatori: s-au inversat rolurile şi, de această dată scriitorii au fost cei care le-au pus întrebări cititorilor. Răspunsurile au fost savuroase...

Agitaţie şi febrilitate maximă în această dimineaţă, în curtea bibliotecii “George Coşbuc” din Bistriţa: uşor zgribuliţi din cauza dimineţii răcoroase de toamnă, dar puşi pe fapte mari – zeci de bistriţeni şi-au dat întâlnire ca să participe la ineditul cros care a demonstrat că cititorii nu sunt deloc leneşi şi nici comozi:

Atmosferă de poveste la colegiile CNAM şi CNLR azi la prânz! Festivalul Internaţional de Lectură şi Literatură – ediţia proză scurtă a început la Bistriţa cu discuţii despre cea mai mare plăcere în viaţă, spaţii în care se poate scrie sau spaţii respingătoare, turnul de fildeş al scriitorilor sau spaima de literatură, între altele...

Toată lumea cunoaşte celebrele versuri “O luptă-i viaţa, deci te luptă!” scrise de George COşbuc, însă mai puţini ştiu cum a ajuns fiul de preot din Hordou un poet celebru şi foarte popular la început de secol XX sau cum anume îl recunoşteau prietenii la celebra terasă “Caru’ cu bere” din Bucureşti.

La volanul maşinii Mercedes Benz era moşierul Ion-Alexandru Stâlpeanu, care gonea nebuneşte pe şosea. Maşina (probabil singura existentă în Gorj, în 1915) a lovit un bolovan mare, răsturnându-se. Moşierul a murit pe loc, iar Alexandru, unicul fiu al lui Coşbuc, s-a ales cu craniul fracturat, murind în drum spre spital.

Întâlnire de gradul III, vineri, la cele două colegii de elită din Bistriţa! La “Andrei Mureşanu” aveţi ocazia să-i ascultaţi şi să-i luaţi la întrebări pe Philip Ó Ceallaigh (Irlanda) şi Alexandru Uiuiu (Bistriţa), iar la “Liviu Rebreanu” aveţi întâlnire cu scriitorii Marius Chivu şi Adriana Bittel. Deci, cui îi este frică de literatură?

Numele lui a fost pe buzele tuturor, în aceste zile, fiind omagiat şi celebrat în tot judeţul, la împlinirea a 150 de ani de la naştere. Dar surprize încă apar în legătură cu biografia lui Coşbuc. Într-o scrisoare descoperită recent, poetul le scrie părinţilor cum îşi va sărbători ziua de naştere. Care NU ar fi pe 20 septembrie, aşa cum se ştie:

Chiar în aceste zile, în Bistrița-Năsăud au loc o serie de evenimente care îl omagiază pe marele poet George Coșbuc. Și, în timp ce noi îl sărbătoream cu fast, o bistrițeancă a descoperit cu stupoare plimbându-se prin parcul Cișmigiu din București că cei care au făcut soclul statuii nu i-au știut scrie numele corect.

Inedit eveniment zilele trecute, în Sîngeorz-Băi, la Muzeul de Artă Comparată de care se ocupă sculptorul Max Dumitraş. Aici a fost inaugurat un spectaculos cuptor de ceramică cu ardere pe combustibil lemnos, o combinație între cuptorul japonez Sasukenei smokeless kiln și un altul tradițional japonez Anagama. De ce „colți de elefant”?

Toată lumea bună a oraşului şi-a dat întâlnire azi, la orele prânzului, la Centrul Cultural Dacia, pentru a-l omagia pe George Coşbuc. „Un om moare cu adevărat atunci când nimeni nu-şi mai aminteşte de el... George Coşbuc este mai viu şi mai prezent ca oricând în aceste zile”, a remarcat Emil Moldovan, preşedintele CJ.

Manifestările dedicate primilor 150 de ani de la naşterea lui Coşbuc au început astă-seară la Biblioteca Judeţeană „George Coşbuc” din Bistriţa cu o amplă discuţie despre destinul, sensul, dificultăţile şi importanţa revistelor literare. Invitat de onoare – criticul Nicolae Manolescu. „Este un eveniment istoric”, crede Alexandru Pugna.

George Coșbuc reprezintă, în mod incontestabil, o personalitate marcantă a culturii și civilizației românești, fiind considerat un simbol al literaturii transilvănene. Poet și traducător extrem de apreciat, model de retorică patriotică, George Coșbuc va fi celebrat la Bistriţa şi în satul natal prin ample manifestări. AICI programul evenimentului:

Tineri din Bistriţa, Cluj şi chiar Braşov – de diferite vârste şi profesii – au participat zilele trecute la un workshop deosebit de interesant desfăşurat la Clubul Scenica din Bistriţa în care au descoperit că dansul este o uimitoare lecţie de viaţă. O permanentă negociere cu celălalt, a explicat Simona Baciu, iniţiatoarea cursului.

Una dintre cele mai bine cotate trupe de ethno-jazz din Europa – formația Trigon din Chișinău – a poposit ieri seară şi la Bistriţa, uluindu-i pe spectatori cu un show de excepţie, la Centrul Cultural Dacia, în care s-au întrepătruns sonorităţi demenţiale, de la tropotele de cai, până la şuieratul unei coase...

"În special chestiunea cazării este extrem de importantă, pentru că nu toată lumea își permite să plătească o pensiune, la fel cum nu toți pot sta la cort. Anul acesta am avut mare noroc cu câţiva localnici care și-au pus la dipoziție locuințele, la prețuri accesibile" a povestit Valer Simion Cosma despre Şcoala de Vară din Telciu.

Nume importante ale literaturii contemporane româneşti, dar şi invitaţi din străinătate vor fi prezenţi la Bistriţa între 23-25 septembrie, la Festivalul Internaţional de Lectură şi Literatură – ediţia proză scurtă. Printre invitaţi – şi scriitorul Alexandru Uiuiu, dar şi Philip Ó Ceallaigh din Irlanda.

Oricâte poze ai face, orice ai scrie după – nu se compară cu ce a însemnat să fii acolo, să descoperi cum e să aduni oameni într-un loc sănătos şi să le oferi ocazia ca, dincolo de provocările intelectuale, să trăiască experienţe... Să asculţi poveşti, sub cerul acoperit de stele, să mănânci pită, să admiri un cingeu. Să fii acolo, pur şi simplu:

Ideea a pornit de la o simplă constatare: peste tot în lume, acolo unde sunt obiective turistice, zone de relaxare sau promenade - există și artiști stradali dispuși să danseze, să cânte sau să facă portrete pentru a câștiga o sumă modică de bani. Acești „artiști” fac parte dintr-o categorie retrogradă neacceptată de „lumea artei”...

Exact într-o asemenea frumoasă zi de 27 august – dar cu aproape 200 de ani în urmă – Franz Iosif, împăratul Austriei era silit să emită o rezoluţie care să rezolve delicata problemă a averilor grănicereşti. Cine l-a constrâns să facă un asemenea gest? Un modest dar foarte luminat învăţător din Feldru. Un caz aproape unic în istoria culturii române:

“Vreau să-i dedic “Primăvara” lui Vivaldi unui maistru lutier – Pavel Onoaie din Rebra. Vioara pe care cânt a făcut-o el... De o lună de zile, se află în faţa publicului ceresc, aşa că lui îi dedic această piesă. Şi el s-a născut într-o zi de primăvară...” a povestit violonistul Claudiu Hontilă la concertul desfăşurat la Biserica Evanghelică.

Nu suntem mai prejos decât Sibiul sau Clujul iar statistic vorbind, Bistriţa a oferit cel mai mare număr de performeri culturali importanţi, raportat la numărul de locuitori – a precizat profesorul universitar Andrei Marga, invitat la întâlnirea Societăţii scriitorilor bistriţeni. La capitolul performanţă culturală însă, mai avem de muncit.

10 elevi din Chişinău participă în aceste zile la tabăra de grafică organizată în parteneriat cu Liceul de Arte “Corneliu Baba” din Bistriţa. “Tot ce învaţă şi văd aici, elevii noştri aplică la Chişinău. Anul trecut a fost aici şi Xenia Chitoroagă, finalista de la X Factor. A primit din Bistriţa vreo 700 de voturi...!”

“Creierul trebuie curăţat din când în când, pentru o gândire fresh, iar asta se poate rezolva printr-o perspectivă contra, încercând să vezi lucrurile din poziţia celuilalt. Una se vede dinspre vânător spre vânat şi cu totul altceva se vede dinspre cel vânat...” a remarcat Vasile Ernu, la Bistriţa, invitat la Serile de la Casa Poetului.

“A fost cea mai frumoasă experiență scenică pe care am avut-o până în acest moment, poate și pentru că a fost organizată, până la cel mai mic detaliu, chiar de către noi” a povestit soprana Bianca Nica pentru Bistriţeanul.ro, despre concertul de operă de duminică, desfăşurat la Sinagogă. Ideea a aparținut basului Petre Burcă.

“Şi ce dacă vine toamna, şi ce dacă se încheie concediile? În biblioteca noastră va fi cald şi bine” anunţă cei de la Biblioteca Judeţeană “George Coşbuc” din Bistriţa care anunţă, totodată, constituirea Trupei de teatru COŞBOOK - dedicată celor pasionaţi de teatru, cu vârste între 20 şi 50 de ani care vor să înveţe ceva nou:

Rareori îi este dat turistului – sau bistriţeanului rătăcit prin Telciu – să asiste la un asemenea uimitor spectacol: reputaţi profesori universitari, actori şi regizori de excepţie, scriitori, tarabe încărcate cu mici, fripturi şi cârnaţi, bere, chinezării, politicieni, ţărani autentici privind pierduţi spectacolul - într-un peisaj de poveste...