Bistriţa va găzdui – în premieră pentru viaţa culturală din România – un festival Internaţional de Literatură şi Lectură (FILL) dedicat relaţiei dintre cititor şi scriitor. Printre invitaţii ediţiei 2016 – ediţia proză scurtă – se numără câţiva reputaţi editori precum Laura Albulescu, Simina Diaconu şi Dan Pleşa, dar şi nume sonore ale literaturii româneşti contemporane precum Adriana Bittel, Ardian-Christian Kycyku, Marius Chivu, Mihai Mateiu, Bogdan Munteanu, Veronica D. Niculescu, Bogdan Alexandru Stănescu, Cezar Paul-Bădescu, Lucian Dan Teodorovici şi Alexandru Uiuiu.

Bogdan-Alexandru Stănescu scrie cronică literară săptămânal, de vreo 15 ani, a debutat în Ziarul de Duminică, a colaborat constant cu revistele Luceafarul, Adevarul literar şi artistic, Suplimentul de cultură şi Ziua literară. În prezent este cronicar literar al revistei Observator cultural şi coordonator al colecţiei de literatură universală la Biblioteca Polirom. A publicat un volum de corespondenţă cu Vasile Ernu (Ceea ce ne desparte. Epistolarul de la Hanul lui Manuc, Polirom, 2010), un volum de versuri (Apoi, după bătălie, ne-am tras sufletul, Cartea Romanească, 2012) şi unul de eseuri critice (Enter Ghost. Scrisori imaginare către Osip Mandelstam, ART, 2013). A tradus un volum de corespondenţă James Joyce (Dragă Nora, ART, 2013), un roman de Alberto Manguel (Toţi oamenii sunt mincinoşi, Baroque Books & Arts, 2012) şi un volum semnat de Howard Mittelmark şi Sandra Newman (Cum să NU scrii un roman, Baroque Books & Arts, 2014). Este doctor în literatură din 2012, cu o teză despre Emil Botta şi cofondator al Festivalului Internaţional de Literatură de la Bucureşti.

Lucian Dan Teodorovici (n. 1975) este prozator, dramaturg și scenarist român contemporan, coordonator al colecției „Ego. Proză” de la Editura Polirom, consilier editorial la Editura Polirom, senior-editor al săptămânalului Suplimentul de cultură și redactor al revistei Timpul. A scris, între altele, Lumea văzută printr-o gaură de mărimea unei țigări marijuana (povestiri, Editura Fundației „Constantin Brâncuși”, Târgu-Jiu, 2000), Circul nostru vă prezintă: (roman, Polirom, 2002), Atunci i-am ars două palme (proză scurtă, Polirom 2004), Celelalte povești de dragoste (Polirom, 2009) şi Matei Brunul (Polirom, 2011 – roman care a obținut „Premiul pentru Proză” al revistei „Observator cultural”, „Premiul Național de Proză” al „Ziarului de Iași”, „Premiul Publicului” la Gala Industriei de Carte din România, fiind desemnat „Cartea anului 2011” de revista „Contrafort”.

Veronica D. Niculescu - scriitor şi traducător. A publicat volumele de proză scurtă Adeb (Limes, 2004, Premiul pentru Debut al USR Sibiu), Orchestra portocalie (Cartea Romanească, 2008), Roşu, roşu, catifea (Casa de Pariuri Literare, 2012, nominalizari la Premiile Radio România Cultural şi la Premiul Naţional pentru Proză, Ziarul de Iaşi), cărţile-pereche Simfonia animalieră (Casa de Pariuri Literare, 2014, Premiul „Cercul Literar de la Sibiu” acordat de USR Sibiu) şi Hibernalia (Casa de Pariuri Literare, 2016), precum şi două volume în colaborare cu Emil Brumaru: Basmul Prinţesei Repede-Repede (Polirom, 2009) şi Cad castane din castani (Polirom, 2014, nominalizare la Premiile Revistei Observator cultural). A tradus peste douăzeci de volume din opera lui Vladimir Nabokov, Samuel Beckett, Don DeLillo, Siri Hustvedt, Eowyn Ivey, Lydia Davis, Tracy Chevalier.

Marius Chivu (n. 1978) este scriitor, traducător şi cronicar literar. A debutat în 2012 cu volumul de poezie Vîntureasa de plastic (Premiul pentru debut al USR şi Premiul pentru debut al revistei Observator cultural). A mai publicat volumul de interviuri Ce-a vrut să spună autorul (2013) şi jurnalul de călătorie Trei săptămâni în Himalaya (2012). A editat antologia Best of. Proză scurtă a anilor 2000 (2013), a iniţiat şi coordonat proiectul caritabil Cartea cu bunici (2008). Din 2005 este redactor-editor la revista Dilema veche, unde ţine cronica literară, şi editorialist la revista ELLE.

Cezar Paul Bădescu (n. 1968) a absolvit Facultatea de Litere a Universităţii Bucuresti în 1994. Între 1994 şi 1995 a urmat cursurile de masterat ale aceleiaşi facultăţi, la secţia „Teoria literaturii şi literatura comparată”. Între 1996 şi 2007 a fost redactor al revistei Dilema, unde ulterior a rămas colaborator extern, continuând să scrie săptămânal în rubrica de analiză a fenomenului televizual pe care o ţine din anul 2000. Din 2007 este şeful Departamentului Cultură al ziarului Adevărul. A debutat, cu proză scurtă, în volumul colectiv  Tablou de familie, Editura Leka Brincus, 1995 (Premiul pentru debut al revistei Tomis şi nominalizare pentru premiile ASPRO) şi a coordonat antologia Cazul Eminescu, Editura Paralela 45, 1999. De acelaşi autor, la Editura Polirom a mai apărut romanul Luminiţa, mon amour, în 2006. Tinereţile lui Daniel Abagiu şi Luminiţa, mon amour au fost traduse în bulgară şi au apărut la Sofia, într-un volum comun, la Editura Paradox, în 2009. În anul 2000, Preşedinţia României i-a conferit lui Cezar Paul-Bădescu medalia „Mihai Eminescu”, pentru merite culturale.

Adriana Bittel (n. 1946), una dintre cele mai puternice voci ale literaturii române contemporane. A absolvit, în 1970, Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti. Din 1972 şi până în 2010 a lucrat în redacţia revistei România literară. De peste 20 de ani publică regulat recenzii în săptămânalul Formula AS. A debutat cu volumul de proză scurtă Lucruri într-un pod albastru (Editura Cartea Românească, 1980). Alte volume publicate: Somnul după naştere (proză scurtă, Editura Cartea Românească, 1984), Iulia în iulie (proză scurtă, Editura Eminescu, 1986), Fototeca. Temă cu variaţiuni (Editura Cartea Românească, 1989), Întâlnire la Paris. Unsprezece povestiri (Editura Compania, 2001, Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti şi Premiul ASPRO), Cum încărunţeşte o blondă. Povestiri (Editura Humanitas, 2015). Este prezentă în antologiile Generaţia '80 în proza scurtă (alcătuită de Gheorghe Crăciun şi Viorel Marineasa, Editura Paralela 45, 1998) şi Romanian Fiction of the '80s and '90s (îngrijită de Alexandru Vlad, Editura Paralela 45, 1999), precum şi cu texte traduse în antologii din SUA, Austria, Germania, Italia, Suedia.

Philip O Ceallaigh (n. 1968) s-a stabilit de un deceniu şi jumătate în România, după ce a văzut întreaga lume. S-a născut în Irlanda, la Waterford, la ţară, a locuit în Anglia, Rusia, Spania, Statele Unite ale Americii, Georgia, Kosovo. Apoi şi-a cumpărat cu nici şase mii de dolari o garsonieră în cartierul Titan, unde a scris Însemnări dintr-un bordel turcesc, o colecţie de nouăsprezece nuvele, carte tradusă în română, la Polirom, în 2007 şi republicată şapte ani mai târziu. A câştigat cu ea Premiul Rooney pentru Literatură Irlandeză, Glen Dimplex New Writers Award, fiind apreciat până şi de criticii americani. A mai publicat de atunci încă o carte de povestiri – Şi dulce e lumina (2009, Polirom), publicată, iniţial, la prestigioasa editură britanică Penguin. În 2012 i-a apărut, tot la Polirom, romanul Şi te trezeşti râzând. Philip Ó Ceallaigh este şi traducătorul recent al lui Mihail Sebastian căruia i-a tradus De două mii de ani, publicată tot la Penguin, care se bucură de un succes teribil în spaţiul anglo-saxon, aducându-i lui Sebastian o meritată glorie postumă.

Alexandru Uiuiu (n. 1962, Feldru), a absolvit Facultatea de Filosofie în cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, este doctor al UBB, catedra de Filosofie sistematică din 2006 şi a publicat Felia amară (proză scurtă, Ed. Euphorion, Sibiu, 1994), Poveşti din pădurile fanteziei (povestiri pentru copii, Editura Emia, Deva, 1998), Ridicarea în genunchi (roman, Ed. Albatros, 1999), Socrate poetul (prozo-poeme, Ed. Charmides, Bistriţa, 2000), Aşteptînd-o pe Godette (teatru, Ed. Grinta 2003), Sfîşierea sau a doua venire (povestiri, Ed Grinta, 2006), Ţara ascunsă (roman in fărâme, Ed Charmides, Bistriţa, 2012)

Afişul este realizat de Ilinca Pop, iar evenimentul este organizat de Societatea de Concerte Bistriţa şi este finanţat de Ministerul Culturii.