Bistrițenii pasionați de grădinărit care au ajuns astăzi la Liceul Tehnologic Agricol Bistrița au avut ocazia să primească, gratuit, semințe tradiționale românești, care mai sunt folosite doar în câteva zone rurale.

Liceul a organizat astăzi primul târg de semințe tradiționale românești din județ. Acestea au fost culese de la țăranii care încă le mai folosesc, dar au fost și primite de la o bancă de semințe din Cluj, ce poate garanta proveniența lor.

În total aproape 60 de soiuri de legume au putut fi luate, gratuit, de la târg. Cele mai căutate au fost roșiile, castraveții, ardeii sau usturoiul. Ineditul proiect poartă numele „semințe comunitare, semințe libere”.

 „Semințele provin din gospodăriile țărănești în mare parte, dar și de la alte bănci de semințe din țară, care ne pot garanta originea acestora. Încercăm pe cât posibil să promovăm acea dorință de a ne întoarce la gusturile legumelor bunicilor noștri, chiar dacă asumăm riscul de a avea o recoltă mai mică. Nu recomandăm folosirea substanțelor chimice la tratarea acestor culturi. Semințele nu pot fi cumpărate, evenimentul se derulează pe principiul darului. Puteți să veniți fără nimic și să plecați cu semințe acasă”, a explicat Cristian Țetcu, reprezentantul Asociației Gal Ruralis și promotorul acestei idei.

Un bistrițean a pus la dispoziție semințele oferite de prietenii săi care încă au rude la țară, iar un elev a venit cu semințe de porumb, despre care spune că este cea mai bună hrană pentru animale.

Cei care vor planta semințele vor primi și sfaturi de la elevii liceului și de la profesori despre lucrările necesare.

 „A fost destul de greu să le găsim sincer să fiu, pentru că cei care au semințele bune și știu că pot să aibă rezultate impresionante cu ele le țin sau le înstrăinează foarte puțin către rude. Am încercat să le spunem oamenilor că este important să dăruim cât de puțin, pentru că anul acesta din 4-5 semințe obținem o mică recoltă care ne poate aduce poate 10-20-50 de semințe anul viitor. Eu cred că într-o perspectivă de 3-5 ani grădinăritul din zona municipiului Bistrița ar putea să crească ca și rezultat. Vorbim de o hrană sănătoasă și activitate, pentru că grădinăritul permite activitate fizică”, mai spune Cristian Țetcu.

Acesta a dezvăluit și câteva dintre metodele folosite de țărani pentru a colecta semințele din legume. Colectarea se face în funcție de semnele pe care le dă natura și mai puțin în funcție de datele calendaristice.

Unii se iau după semnele date de animale, păsări și insecte, alții după fazele lunii. În căutarea semințelor, Cristian Țetcu a aflat, de pildă, că semințele pentru varză sunt colectate după dispariția... buburuzelor.

 „Uneori urmăresc fazele lunii, soarele sau alte semne de la animale, păsări, insecte. Este surprinzător faptul că ei (n.r. țăranii care mai recoltează semințele din legume) nu stau după o dată calendaristică. Ei pot colecta semințele în august, septembrie sau octombrie, în funcție de semnele pe care le primesc din natură. Ceea ce mi se pare fantastic. Îmi povestea cineva că în momentul în care dispar buburuzele se pot stoca și semințele din varză”, explică Cristian Țetcu.