Aventurile unui bistrițean care emigrează în Spania anului 2002 și se angajează paznic de noapte într-un parc auto se vor transforma în film regizat de fondatorul TIFF. Este prima realizare de acest gen a unui scriitor bistrițean după ecranizările romanelor lui Liviu Rebreanu. Mari actori din Spania și România fac parte din distribuție:

„ Se va spune: familist convins, coleric, indiferent la soarta animalelor. Un bărbat arogant care intra la Plan B, profesor fără îndoială iubit, o pacoste dacă începeai să vorbești în contradictoriu despre literatură (...) Se va spune: în cele din urmă soția l-a părăsit. El n-a plecat din Bistritz: ”

„Cine oare a făcut cinste mai mare neamului românesc decât aceste personalități? Oricâtă cultură ai avea – multă sau puțină – nu poți să treci indiferent pe lângă ele...!”. Este încă un pas spre civilizație şi un îndemn că marile personalități ale țării nu pot fi uitate. Există viață şi după moarte? Răspunsul se află, de astă dată, la Sîngeorz-Băi:

Despre cititorii de pe net care nu trebuie tratați ca niște cifre menite să crească traficul, despre efectele terapeutice ale înjurăturilor, despre Shakespeare, vulgaritate și femei puternice care se încăpățânează să nu coboare ștacheta în fața nimănui – a povestit Lorena Lupu în Corso Pub Cafe din Bistrița, prezentându-și volumul „Trollywood”:

Situația unor clădiri vechi și cu însemnătate istorică din județul nostru este foarte proastă. Multe dintre acestea au fost lăsate în paragină și se degradează de la o zi la alta.

O clădire de o frumusețe aparte, dar lăsată în paragină - așa se poate descrie Casa Scriitorilor de la Valea Vinului. Demersurile făcute pentru clasificarea acesteia ca monument istoric au dat în sfârșit roade, iar documentația a primit aviz favorabil.

Studii în parc și pe străzile orașului, secvențe de clădiri, fragmente din Biserica Evanghelică sau figura Sfântului Nicolae, frânturi ale unor pasaje, clarități și neclarități, sensibilități ale locului și povești tulburătoare - au ieșit la iveală, grație unor artiști care au încercat să ne dezvăluie care este geniul locului și cum să-l admirăm:

Este originar din Năsăud, a trăit ani de zile în Arad, din 2016 se ocupă de o galerie de artă în Bucureşti, a făcut parte din „Celebrul animal”, iar la un moment dat avea în plan să distribuie sămânţă de buruiană autentică românească în parcurile din Elveţia, să paraziteze cu buruieni asemea ţări atât de curate şi sterile…

Lung e drumul Clujului, dar la jumătate poți întâlni istorie. Aproape de granița dintre Bistrița-Năsăud și Cluj, pe vârful unei stânci vulcanice abrupte, stă de veghe peste cele trei sate ale comunei Ciceu-Mihăiești, Cetatea Ciceului, o structură medievală a cărei istorie începe încă din secolul al X-lea î. Hr.

De 9 ani încoace, la Bistriţa se derulează o campanie pro-cultură care, deşi nu este urmărită de milioane de spectatori, precum show-ul „Românii au talent”, este mai relevantă şi mai importantă pentru tinerii din oraş care se implică şi oferă măsura creativităţii, a imaginaţiei şi a talentului lor:

Peste 14.000 de file – caiete, foi scrise mărunt, elegant și într-o stare foarte bună – au fost dăruite recent Bibliotecii Județene „George Coșbuc” din Bistrița. „Am rămas uimit când le-am văzut. Pur și simplu uimit și impresionat. Arată extraordinar!”, a recunoscut Ioan Pintea, directorul instituției, pentru Bistrițeanul.ro.

Sculptorului Maxim Dumitraș îi va fi acordat Premiul Național „Brâncuși” 2017. Artistul bistrițean a fost nominalizat pentru expoziţia intitulată „Absenţe încercuite”, care a fost deschisă în primăvara anului trecut la Muzeul Județean Gorj.

Momente de grație, ieri seară, la Sinagogă. Melomanii din Bistrița au avut parte de un fantastic concert la care a ținut să fie prezent inclusiv primarul din Poiana Stampei, impresionat de soliștii invitați să cânte. „Parcă de fiecare dată când revin, simt cum se construiește o casă a mea la Bistrița...”.

„Nu pot să uit că aici nu se încuia uşa, că aici nu existau câini pentru că nu trebuia nimic păzit, că aici era de ajuns să mergi la vecina să îţi dea o cană cu „ţucăr” sau de făină, că aici oamenii se ajutau şi se respectau, că salutul lor era „Zâua bună”, şi că întotdeauna erau două, trei vorbe pentru oricine îţi ieşea în cale...”

Nu este tradusă în română dar, publicată anul trecut la una dintre cele mai valoroase edituri din Marea Britanie, cartea scrisă de un bistrițean a reușit să cucerească atenția tuturor și să impresioneze prin contribuția originală. Este pentru prima oară când un român cucerește o asemenea distincție.

Evanghelii ferecate, potire, lingurițe și cruci mari și icoane folosite în procesiunile religioase din Tulcea pot fi admirate, de acum și la Bistrița. „Este singura expoziție de acest gen din spațiul ortodox care s-a bucurat, în decursul unui an de zile, de zeci de mii de vizitatori...”, a admis Alexandru Chituţă de la Muzeul Brukenthal.

Un umil și simplu călugăr din Ordinul Augustin a zguduit din temelii întreaga lume creștină, lipind pe ușa unei catedrale 95 de foi. A fost felul său de a se revolta împotriva abuzurilor Papei de la Roma, care l-a acuzat ulterior că scrierile sale sunt „scandaloase şi ofensatoare pentru urechile pioase“. Ieri seară a fost celebrat și la Bistrița:

Timp de o săptămână, cei șapte elevi din Bistrița care fac parte din trupa de teatru coordonată de actrița Camelia Codruța Rus au avut parte de bucuria de a participa la primul lor festival internațional, au înțeles că, deși venim din culturi diferite, cu toții avem emoții, au râs și au plâns împreună… Adică au mai crescut puțin...

Florian Zapra este un bistrițean de 40 ani, născut la Lunca Ilvei, care a reușit să facă din pasiunea pentru filme o carieră de succes. A pornit de la poalele munților, iar de șase ani organizează Festivalul Internațional de Muzică și Scurtmetraj din Dublin.

Numai pe tine te am, trecătorul meu trup, numai pe tine – par să suspine lucrările expuse în aceste zile în Piaţa Centrală a oraşului, la Galeria Arcade 24. Îi aparţin artistei Arina Ailincăi - una din cele mai apreciate ceramiste din România, originară din Cluj, care a expus deja în cadrul celor mai importante evenimente de artă din lume.

„...Să te-aştept la cinema? Pe o bancă, la şosea? Sau să vin la dumneata...?! Spune-mi unde, când şi cum pot să te mai văd o dată? Dacă n-ai timp de pierdut, să-mi acorzi doar un minut, fiindcă vreau să te sărut...! Dacă vei gusta sărutul, sigur n-o să-ţi pară rău, iar când s-o sfârşi minutul ai să spui la rândul tău...”

„Într-o încăpere ilogic de mică, de dimensiunea unei chilii monahale în care abia încap laolaltă în rugăciune creatorul şi creaţia sa, se află o canapea pe care ar fi încăput cinci persoane, aşezate una lângă alta. Trăiesc, în visul meu, senzaţia că stau prins în ceva imaterial... trăiesc de-a valma... Nu m-ai fi căutat dacă nu m-ai fi găsit...”

Asociații, fundații, grupuri civice neînregistrate, cu sediul în județul Bistrița–Năsăud și în regiunile învecinate, organizații independente politic au fost invitate vineri şi sâmbătă la un târg inedit care se va desfăşura la Sugălete. Concert extraordinar la Bistriţa, cu acest prilej, susţinut de unul dintre cei mai apreciaţi muzicieni români:

„A fost o atmosferă caldă de respect, admirație şi prietenie între oameni, pe care îi unește scrisul, pictura, muzica... într-un cuvânt – frumosul. Frumosul fără frontiere, cântărit și prețuit cu cântarul valorii...”, a povestit Nadia Urian, invitată recent în Italia, la Concursul Premio letterario internazionale Corona.

Este o creatoare atât de energică şi dinamică, a impresionat la Herina cu steagurile ei medievale imaginare, a dat dovadă de profesionalism şi graţie experimentând vopsitul textilelor cu coloranţi naturali, alături de studenţi, la Bistriţa, iar acum ne oferă crâmpeie din învelişul gândurilor, muzica sferelor, spaţiul rugăciunii şi Trepte de lumină.

S-au comportat ca nişte turişti autentici, urmărind planul rectangular al Bistriţei şi plimbându-se prin ea. Au reuşit apoi să descopere oraşul, să ţeasă Bistriţa, să-i simtă căldura şi liniştea, sonorităţile şi culorile. „Un oraş nu trebuie neapărat privit sau dominat, ci şi ascultat...”

Artiști bistrițeni și nu numai se reunesc săptămâna aceasta în Bistrița. Motivul? Vor să scrie o carte despre orașul nostru.

„Bistrița va avea universitate”, scriam în luna iunie. Acum, lucrurile s-au schimbat radical, iar proiectul pare să fi dispărut de pe lista priorităților din oraș. Fostul ministru Andrei Marga critică acest lucru:

Câteva dintre cele mai mari personalităţi ale României au aterizat şi la Bistriţa, în apropierea Bisericii Evanghelice, fiind admirate şi cercetate îndelung de bistriţenii care au roit prin zonă, în aceste zile şi care s-au străduit să identifice şi să înţeleagă semnul de pe faţă – uneori cu succes, alteori fără şanse de izbândă...

A suferit, dar s-a ridicat deasupra durerii, cu o capacitate uimitoare de a asimila lucruri noi, sfaturi şi informaţii. A demonstrat că are curajul de a-şi dezvălui complexitatea, reuşind să adune în jurul său oameni frumoşi şi să creeze impresionante punţi de legătură sufletească între ei. Ne-a oferit acum pe tavă şi Îngerii oameni...