Fiecare loc are o poveste anume, lucruri cu care sa se laude, lucruri care trebuie ascunse. Povestea Turnului Dogarilor este mai mult decat cea a unui turn construit pentru a proteja cetatea.

Construit in scopuri comerciale, ansamblul Sugalete a ajuns sa fie considerat unul dintre reperele istorice ale epocii medievale. Desi a suferit modificari substantiale, ansamblul inca vorbeste despre ceea ce a insemnat comertul, viata si traiul in burgul bistritean de alta data.

La sfarsitul secolului al XIX-lea, institutiile financiar-bancare din Bistrita si Nasaud aveau prevazut in statut ca 2 pana la 5% din venituri sa fie donate activitatilor culturale. Din aceste fonduri se cumparau carti pentru locuitorii de la sate sau se plateau burse pentru studentii judetului.

Istoria orasului medieval Bistrita impleteste bogate elemente de fortificatie. O parte dintre acestea sunt cele 18 turnuri cu care era intarita cetatea Bistritei, dintre care a ramas in picioare doar Turnul Dogarilor.

Cafeneaua din Piata Mica a fost botezata "Corso" dupa numele locului atat de drag bistritenilor, unde acestia faceau plimbari nesfarsite. Despre farmecul zonei si magia acelor vremuri povesteste in randurile sale, Oscar Skrabel.

Casa Ioan Zidarul, din Piata Centrala numarul 30, cunoscuta si sub numele de casa Andreas Beuchel este o cladire considerata monument istoric. Istoria zbuciumata a acestui imobil s-a "linistit" de curand, dupa ce acesta a intrat in posesia familiei unui medic bistritean.

Craciunul avea o importanta deosebita in randul sasilor din Ghinda. Aceasta sarbatoare era una la care participa intreaga comunitate. In acest fel formau o mare familie si legaturile dintre ei erau foarte stranse. Despre acestea vorbeste Oscar Skrabel in volumul "Bistrita - Nostalgii citadine".

Poetul Lucian Blaga a avut o sora care a locuit la Bistrita si pe care o vizita de cate ori era in tara. Indragostit de aceste locuri, si-a cumparat chiar el o casuta de vacanta pe Dealul Dumitrii.

Sarbatoarea Sfantului Nicolae este consemnata in aproape toate calendarele la data de 6 decembrie. Sfantul este cunoscut ca fiind ocrotitorul copiilor, casatoriilor si al saracilor. Biserica Evanghelica a purtat acest hram pana in 1504, iar sub balconul bisericii inca se pastreaza o sculptura a sfantului.

Cea mai veche constructie din Bistrita este biserica minoritilor sau "Biserica de la Coroana", cum este ea cunoscuta astazi. Construita in partea de est a orasului vechi, in spatele bisericii se mai poate vedea si astazi zidul vechii cetati a orasului. Biserica a fost ridicata intre anii 1270 - 1280.

Sapaturile din centrul istoric al orasului incepute de municipalitate in aceasta toamna au scos la iveala fundatia fostei manastirii dominicane. Zidurile au o suprafata de aproximativ 50 de metri patrati.

Desi bistritenii nu au fost implicati direct in miscarile revolutionare de la 1848, in apropierea orasului s-au dat lupte intre trupele austriece si cele maghiare, iar in cimitirul evanghelic avem mormantul unuia dintre eroii acestor lupte.

Cu o inaltime de 76 de metri, turnul Bisericii Evanghelice din Bistrita este cunoscut drept cel mai inalt turn din Transilvania, acest lucru fiind o dovada in plus a faptului ca cel mai nordic dintre cele sapte burguri sasesti era si unul dintre cele mai puternice.

Despre George Cosbuc toata lumea stie ca se trage din Bistrita-Nasaud, dar putina lume face legatura intre el si orasul Bistrita. Si mai putin cunoscute sunt cunoscute vizitele sale pe meleagurile natale.

Ziua de 8 septembrie 1940 a fost una a contrastelor la Bistrita. Daca maghiarii si sasii din oras au iesit in strada cu flori pentru a intampina trupele hortyste, romanii s-au inchis in case si se rugau ca totul sa treaca cat mai repede si mai usor.

Primul nume feminin mentionat in istoria Bistritei este cel al Ursulei, o femeie bogata care a trait in secolul XVI si avea locuinta in zona complexului Sugalete.

Desi putina lume stie, Bistrita a purtat timp de secole simbolurile uneia dintre cele mai puternice case regale din Europa, Casa D'Anjou. Stema veche a orasului Bistrita, strutul cu potcoava in gura, cu o coroana pe cap si un scut pe care se aflau presarate flori de crin, a fost simbolul orasului din secolul XIV pana la venirea comunistilor.

Un singur secol a trecut in istoria Bistritei fara ca orasul sa nu fi trecut printr-un incendiu de proportii. Desi isi trage numele de la o apa, de-a lungul istoriei cel mai mare blestem al orasului a fost focul.

Putini sunt bistritenii care stiu ca in ciuda faptului ca vechiul burg medieval Bistrita avea un sistem de fortificatie foarte elaborat, prima forma de aparare a orasului a fost o cetate fortificata situata pe Dealul Targului, in zona Statiunii Pomicole.

Bistriteanul.ro te invita sa descoperi alaturi de noi Misterele Bistritei. Te asteptam sa te plimbi alaturi de reporterii nostri pe strazile orasului medieval, sa asculti povestile cladirilor pe langa care treci zi de zi, dar despre care nu stii mare lucru, sau sa savurezi o barfa despre familiile de frunte ale burgului sasesc.