Primul nume feminin mentionat in istoria Bistritei este cel al Ursulei, o femeie bogata care a trait in secolul XVI si avea locuinta in zona complexului Sugalete.
Documentele o mentioneaza pe Ursula ca fiind vaduva lui Paul Forster, un sas bogat care a trait la sfarsitul secolului XV, inceputul secolului XVI. Mentiunea Ursulei face referire la o donatie pe care aceasta a facut-o in 1505 pentru restaurarea cladirii numarul 14 de Sugalete. Cladirea urma sa fie folosita de catre „Fraternitas beatae virginis“, o comunitate care cuprindea clerul orasului si al comunelor inconjuratoare.
„Ceea ce o face interesanta pe Ursula este faptul ca avea posibilitatea sa decida singura ce face cu banii pe care i-a mostenit de la sotul sau. Vorbim totusi de o perioada in care femeile nu aveau de multe ori dreptul nici macar sa mosteneasca numele sau averea familiei, ele erau obligate sa se casatoreasca pentru a putea mosteni averea familiei sau numele”, explica istoricul Vasile Duda.
Pornind de la informatiile concrete privind actiunile filantropice ale Ursulei in oras, romanticii secolului XIX au creat in jurul personajului o serie de legende. „In jurul figurii reprezentate pe aceasta piatra s-au tesut adevarate legende. O ipoteza spune ca figura de pe lespede ar fi un personaj feminin pe nume Ursula, intr-o atitudine razboinica. H. Wittstok amintea, in 1860, ca, dupa traditie, lespedea ar reprezenta figura unei persoane care a donat bisericii o parte a averii sale, contribuind astfel la refacerea cladirii, fiind vorba tot de un personaj feminin. O alta varianta presupune ca o femeie al carei copil, grav bolnav, s-a insanatosit miraculos, a facut bisericii o importanta donatie. Orasenii i-ar fi multumit figurandu-i chipul pe aceasta piatra“, prezinta arheologul Gabriela Radulescu legendele spuse in legatura cu singura reprezentare a unui personaj pe exteriorul Bisericii Evanghelice.
In memoria colectiva a ramas ideea ca Ursula este reprezentata pe cea mai veche lespede gasita in Biserica Evanghelica si care acum poate fi vazuta pe peretele exterior al bisericii. Realitatea istorica ar putea fi insa alta. „Figura invesmantata in haine de cavaler, blazonul compus din trei ciocane imbinate stelar, legenda realizata cu caracter in relief, au condus la ipoteza ca este vorba de fapt despre un personaj important al orasului, aflat probabil in legatura cu monetaria sau cu minele de argint si ca era de origine straina comunitatii locale“, arata tot Radulescu in lucrarea „Bistrita. O istorie urbana“.
.jpg)
0728-237 215
