Fiecare loc are o poveste anume, lucruri cu care sa se laude, lucruri care trebuie ascunse. Povestea Turnului Dogarilor este mai mult decat cea a unui turn construit pentru a proteja cetatea.
Orasul medieval Bistrita a fost unul dintre cele mai importante orase din Transilvania. Acest lucru se datoreaza iscusintei locuitorilor din cetate.
Acestia au stiut sa ia cele mai bune decizii in ceea ce priveste exploatarea resurselor pentru a spori protectiei cetatii, dar si pentru buna desfasurare a activitatilor din interiorul sau.
Locuitorii cetatii Bistritei au inceput la jumatatea veacului al XV-lea construirea unor edificii care sa imbunatateasca asezarea.
In acea perioada cetatea a fost intarita cu nu mai putin de 18 turnuri de unde sa se poata vedea daca asupra asezarii se indreapta vreun pericol, fiecare fiind botezat dupa numele breslelor mestesugaresti din zona.
Astazi, numai Turnul Dogarilor a ramas din turnurile cetatii. El are o inaltime de 25 de metri, iar constructia este facuta pe mai multe nivele. La nivelele superioare se ajunge pe niste scari inguste de piatra.
Acesta a avut mai multe intrebuintari de-a lungul timpului. In trecut turnul era utilizat ca si spital pentru persoanele bolnave psihic. Pe langa aceasta functie, turnul mai era folosit si ca loc de detentie pentru prostituate. Practicile vremii obligau ca acestea sa fie tinute in lanturi in turn inainte de a fi duse la stalpul infamiei din Piata Centrala.
Stalpul infamiei era o contructie de diferite forme unde delincventii sau persoanele care aduceau rusine cetatii erau legate pentru a fi expuse vederii locuitorilor. Prezenta acestui stalp in interiorul unei cetati exprima puterea conducatorului din tinut asupra nelegiutilor.
Din Turnul Dogarilor, prostituatele erau duse in Piata Centrala si erau lovite cu biciul de catre cel care se afla in fruntea orasului. Dupa aceasta, prostituatele erau alungate din cetate cu maturile de catre femeile respectabile ale burgului.
De-a lungul timpului, intrebuintarile turnului au variat. El a fost folosit ca si sediu de catre cercetasii bistriteni, iar mai tarziu a fost folosit ca si azil de noapte. In prezent turnul gazduieste o expozitie de aproximativ 700 de papusi si masti create de baronul Alexandru Misiuga.