A iubit animalele de când se ştie. Primul căţeluş pe care l-a primit şi l-a dresat, a făcut-o să vrea mai mult. Aşa ajunge să aibă primul câine din ţară care a făcut dog dancing iar acum se ocupă de Fly, căţeluşa care dansează şi este un terapeut pentru copiii cu probleme.

Staţiunea Sângeorz – Băi este recunoscută pentru izvoarele de apă care vindecă anumite boli. Chiar dacă oamenii care vin în staţiune pentru tratament sunt tot mai puţini, atât conducerea oraşului cât şi a Hotelului Hebe vor să facă tot ce pot pentru a face staţiunea mai atrăgătoare.

Profesorul de biologie Livius Gubesch a amenajat în anul 1958 un frumos parc în curtea Colegiului Naţional „Liviu Rebreanu”. Zeci de specii de plante au fost sădite, iar parcul a fost mândria liceului. Din păcate, în ultimii ani tot mai multe plante s-au uscat şi dacă nu se intervine rapid parcul va dispărea cu totul.

Doriţi să faceţi un cadou haios şi inedit sau pur şi simplu vreţi să purtaţi haine şi accesorii care vă oferă veselie pe durata întregii zile? Nu trebuie decât să apelaţi la Roxana Avram, care, cu o pensulă şi câteva acuarele, face adevărate minuni.

Într-o vreme în care copiii nu ştiu altceva în afară de calculatoare şi televizor, într-o vreme în care nu se mai pune accent pe învăţătură, Vlăduţ, la doar 11 anişori, e pasionat de istorie şi de la 6 ani colecţionează diferite obiecte vechi. Mai mult, are propria „Trusă de voiaj a arheologului şi anticarului”...

Vestitul luptător anticomunist - maramureşeanul Gheorghe Paşca, fugind de securişti, s-a ascuns în ultimii săi ani de viaţă în localitatea Bichigiu din judeţul nostru. N-a vrut să cadă viu în mâna securiștilor și s-a sinucis, mai apoi fiind îngropat în Năsăud. Autorităţile se gândesc să-l deshumeze. Citește povestea sa:

Locomotiva veche din 1950 a fost adusă la Lunca Ilvei în urmă cu 34 de ani, iar acolo a fost restaurată şi pusă în funcţiune. Cu ajutorul rumeguşului care este folosit pentru întreţinerea focului, muncitorii o pun în funcţiune. Fabrica Silvania foloseşte această metodă clasică pentru a produce curent.

La intersecția străzilor Vasile Lupu cu Tudor Vladimirescu, trecătorii pot admira o grădină de trandafiri superbă. Ceea ce nu pot vedea ei însă, e munca grea, costisitoare și fără satisfacții bănești care stă în spatele dorinței de a duce mai departe un vis frumos, gata, gata să fie înăbușit de spinii realității.

Bistrița, orașul în care ani de zile n-a fost un bazin de înot acoperit, are astăzi o mică campioană națională la înot. Fără investițiile private în bazine de înot, cu siguranță astăzi nu ne-am fi mândrit cu așa ceva. A început să înoate la baza Schreiner, este legitimată la un club sportiv din Cluj și se antrenează la Casa Ema.

Copilăria, se zice, e cea mai fericită perioadă din viaţă. Nu la fel e și pentru Felipa Fabiana, care la doar cinci ani nu are părinţi, nu are o casă în care să locuiască, iar inimioara ei are nevoie de operaţie ca să funcţioneze aşa cum trebuie... Singurul alin e bunica bolnavă...

Are doar 33 de ani, peste 1000 de câini dresați în palmares, un loc 8 la campionatul mondial de dresaj și nu se vede făcând altceva în viață. Iubește și educă orice câine i se încredințează. Stăpânul primește înapoi, după câteva săptămâni, un prieten educat, care știe bunele maniere sau îl apără, dacă e nevoie...

Ioana Pop are doar 37 de ani și nu mai puțin de 13 copii, cel mai mic de doar 5 luni. De câteva săptămâni a rămas văduvă după ce soțul ei a murit răpus de boală venită, zic cei care-l cunoșteau, după ce ani de zile s-a necăjit să facă o căsuță copilașilor. Dar, când sărăcia se lipește de tine, greu o mai dezlipești...

Spune că are darul e a cânta de Dumnezeu şi că e cu vioara în mână de mic copil. Alexandru Covaci cântă pe stradă acum pentru a câştiga câţiva bani în plus faţă de pensia de 350 de lei pe care o are. Când avea 17 ani a rămas fără mâna dreaptă şi fără piciorul drept, dar de muzică nu s-a lăsat.

Timp de 10 ani a fost croitorul personal al lui Jean Pădureanu şi al echipei Gloria Bistriţa. Vasile Pieptănaru ne povesteşte cum se îmbrăca Jean Pădureanu la meciurile Gloriei şi cum diferă moda din prezent de cea din anii 1980.

Aşa l-a caracterizat în câteva cuvinte, unul din clienţi. În timp ce făceam acest interviu cu Nea` Gicu, a apărut o doamnă care dorea să îi fie strâmtaţi o pereche de pantaloni. Am întrebat-o de ce vine „La Gicu”. Mi-a arătat spre mâinile croitorului şi mi-a spus fără ezitare: „Are mâinile de aur”.

Vara secetoasă și iarna din acest an nu afectează numai locuitorii judeţului ci şi animalele sălbatice. Acestea, din cauza secetei din vară găsesc cu greu hrana necesară supraviețuirii. Sălbăticiunile au coborât din păduri până aproape de sate iar, ca o ciudățenie – urșii nu au intrat în hibernare deoarece nu au acumulat suficientă grăsime.

Înainte cu mult să se inventeze frigiderul, saşii au găsit un loc ingenios în care să îşi depoziteze alimentele.

Cel mai bun armurier din ţară este bistriţean. Face meseria asta de-o viață și este atât de priceput încât soţii Ceauşescu foloseau la masă cuţite făcute de el, iar la fiecare zi de naştere, Comitetul Central, îi comanda câte o garnitură completă. Astăzi nea Feri se ocupă mai tot timpul cu repararea armelor. A celor adevărate...

Peter Hurley, un irlandez îndrăgostit de România, a reuşit să şocheze maramureşenii şi nu numai, prin activităţi inedite: a dat glas crucilor din Cimitirul Vesel din Săpânţa, a cântat oilor din munte pentru a da lapte mai bun şi acum a pus la cale o nouă provocare. Vrea să parcurgă pe jos peste 600 de kilometri până la Bucureşti.

Cu lacrimi în ochi, Dumitru Văştean, unul dintre angajații Hergheliei din Beclean și-a luat rămas bun de la calul care în ultimii 5 ani i-a fost mai aproape decât familia – Lavinia. Deși gestantă, iapa a fost vândută și cel mai probabil va ajunge la abator. Toate încercările îngrijitorului de a o salva au fost în zadar.

“Participarea într-o tabără de sculptură şi ceramică aşa cum este cea de la Sângeorz Băi reprezintă doar vârful unui iceberg: ce se întâmplă dincolo de lucrările realizate aici este vital!” consideră ceramista Alexandra Mureşan, una dintre cele două artiste invitate în simpozion.

Prinţesa născută în castelul de chirpici. Aşa am putea scrie pe scurt povestea Jelenei, o tânără născută într-o colibă de chirpici din Pietriş, înfiată înainte de împlini un an de o familie de medici din Germania. După 20 de ani s-a întors în România să-şi găsească familia şi, după ce a găsit-o, nu ştie dacă să plângă sau să se bucure.

Bistriţeanul Alexa Moldovan are doar 11 ani, iar de la o vârstă foarte fragedă practică downhill-ul, un sport greoi şi care presupune multe ore de antrenamente. Zilnic, după ce işi face temele, Alexa se duce în padurea de la Codrişor unde parcurge, câteva ore bune, un traseu bine stabilit. La concursuri de fiecare dată se numără printre primii.

De peste 30 de ani lucrează cu sticlă, iar în ultimii cinci a creat adevărate opere de artă din sticlă! Mircea Sin face obiecte personalizate din sticlă, dar şi pahare inedite numai bune pentru cadoul perfect pentru cei dragi. Dacă vreți să dăruiți celor dragi pahare din sticlă cu pai, grăbiți-vă, îl mai găsiți pe artizan doar astăzi, pe Pietonal.

Persidia Negruţi este profesoară de matematică însă marea ei pasiune este pictura. Profa de mate are însă lucrări mai speciale decât mulţi alţi artişti pentru că nu pictează pe pânză sau pe sticlă ci pe coji de ouă. Lucrările acesteia sunt excepţionale şi foarte apreciate.

Teodora Ciobanu lucrează cu multă migală şi dragoste şi creează cele mai fine şi minunate bijuterii din sticlă. Viu colorate, bijuteriile atrag şi cele mai pretenţioase doamne iar preţurile sunt pentru toate buzunarele.

De-a lungul anilor Colegiul Naţional “Andrei Mureşanu” s-a putut bucura de o activitate intensă în domeniul dansului, având diferite trupe de dans care au adus un renume liceului prin participarea la numeroase concursuri.

Biblioteca Colegiului Naţional „Andrei Mureşanu” s-a modificat conform normelor europene în Centru de Documentare şi Informare (CDI) de înaltă ţinută.

Învăţământul primar de la „Colegiul Naţional Andrei Mureşanu”, a crescut, s-a dezvoltat şi s-a modernizat de-a lungul timpului, ajungând astăzi la cele mai înalte standarde.

Urmărind progresele şi schimbările care se petrec în fiecare moment în domeniul IT, "informatica" a devenit pentru Colegiul Naţional „Andrei Mureşanu” un spaţiu privilegiat.