Sângeorz – Băi, staţiunea – oraş, se află într-un peisaj pitoresc, la 50 km distanţă de municipiul Bistriţa.

Localitatea este atestată documentar din anul 1241 şi chiar dacă proprietăţile izvoarelor de apă din această localitate sunt cunoscute din 1243, abia în 1770 staţiunea este recunoscută ca o locaţie unde apele minerale fac minuni.

Proprietăţile medicinale ale acesteia au atras turiştii încă din 1800. În 1839 se raportează primul număr de turişti: 500, cazaţi la localnici.

Din 1860, apele acestor izvoare au fost folosite pentru consum, dar şi pentru scăldat, apa fiind încălzită cu ajutorul pietrelor încinse sau cu bucăţi de fier înroşit aruncate în căzile cu apă minerală.

„Aceste ape, fiind ape medicinale, trebuie băute la temperatura corpului, deci la 36 de grade, ca să poată avea efectul dorit. De aceea apa era încălzită. Şi eu, când mă ocupam de aceste izvoare, lucrând la Hebe, încălzeam apa de la izvoare prin nişte ţevi de inox. Acestea au fost furate ulterior şi nu s-a mai investit în aşa ceva”, a explicat pentru Bistriţeanul.ro primarul oraşului Sângeorz – Băi, Roland Venig.

La început au existat doar cinci izvoare, iar în anul 1961 este descoperit cel de-al şaselea izvor, care primeşte denumirea de Hebe, transferată ulterior şi asupra Hotelului Balnear. Denumirea a fost aleasă după numele zeiţei tinereţii veşnice, Hebe, fiica lui Zeus, paharnica zeilor din Olimp. Prin acest nume se dorea punerea în relief a calităţilor apelor minerale: de vindecare şi revitalizare.

„Acum sunt 9 izvoare în total, din care doar 8 funcţionale. Din nu ştiu care motiv, staţiunea Hebe a renunţat tocmai la izvorul cu numărul 6, cel care a şi dat denumirea de Hebe. Apele acestor izvoare sunt ape medicinale. Aşa că nu oricine poate bea din ele. Un om în vârstă, cu probleme cardiace, nu ar trebui să bea apă din aceste izvoare. Tratamentul este pentru cei cu boli digestive”, a explicat Roland Venig.

Astfel, apele vindecătoare de la Sângeorz – Băi tratează bolile tubului digestiv, ale glandelor anexe tubului digestiv, boli de nutriţie şi metabolism, etc. Chiar dacă au proprietăţi extraordinare, numărul persoanelor care vin la tratament este în scădere.

„Având în vedere că biletele pentru tratament sunt subvenţionate de stat, şi bugetul e tot mai mic, şi numărul persoanelor care vin la tratament este mai mic de la an la an. Ne-am dori să revină vremurile de acum 10 – 15 ani. Dar acelea sunt doar amintiri frumoase a unor vremuri bune” a declarat pentru Bistriţeanul.ro directorul Hotelului Balnear Hebe, Eduard Mihăilescu.

Primarul oraşului spune că numărul celor care vin la tratament a scăzut drastic şi chiar dacă a întâlnit mulţi oameni care i-au spus că ar veni la staţiune, aceştia renunţă din cauză că nu mai găsesc bilete subvenţionate.

„Am întâlnit oameni din Timişoara, Bucureşti, Satu Mare care vroiau să vină dar îmi spuneau că nu mai găsesc bilete. Înainte se dădeau mai multe bilete, pe când acuma, doar 300 de bucaţi pe serie. E foarte puţin. Trebuie intervenit la stat, să se facă ceva ca să se dea mai multe bilete”, a spus Venig.

Chiar dacă turiştii sunt tot mai puţini, atât conducerea oraşului cât şi reprezentanţii Hotelului Hebe vor să facă tot ce le stă în putinţă pentru ca izvoarele să nu intre în paragină.

„Costă foarte mult întreţinerea lor. Pentru redevenţa de anul acesta am plătit aproape 100 milioane lei, pentru analize, alte 120 milioane de lei. Apoi se adaugă alte taxe, revopsitul, schimbarea geamurilor sparte, etc. Sunt multe lucrări ce trebuie făcute pentru îngrijirea izvoarelor şi sunt lucrări costisitoare. Dar le facem...”, a explicat Eduard Mihăilescu.

„Vreau să discut şi cu ceilalţi consilieri şi să vedem ce putem face cu izvorul 6, să nu îl lăsăm în paragină. Apa curge, dar trebuie captată şi apoi îngrijit izvorul. Lucrările se ridică la câteva milioane de lei. Dar vom vedea ce vom face. Mai mult, o dată cu amplasarea camerelor de supravegheat, vrem să vedem exact cine le strică şi cine transformă aceste locuri cu izvoare în WC-uri publice. Apoi, după ce îi sancţionăm, vom putea să le facem să arate mai bine şi poate chiar să reinstalăm sistemul de încălzire al apelor, ca apa să poată fi consumată aşa cum trebuie”, a declarat Roland Venig.

În prezent, de îngrijirea izvoarelor se ocupă un singur om, Petre, care zi şi noapte, de luni până duminică, încearcă să le cureţe să arate cât mai bine, pentru ca turiştilor care ajung în zonă să nu le fie greaţă să se apropie de izvoare şi să se alimenteze cu apa care face minuni.

În judeţul nostru, ape pentru tratament se mai găsesc la staţiunea Figa de lângă Beclean şi la Sărata.