Spre dezamăgirea şi/sau nedumerirea celor mai sensibile suflete din oraş, sute de persoane au trecut în aceste zile pe lângă cel mai mare om din Bistriţa, fără să-i arunce nici măcar o privire, fără să se prindă, în sărăcie!, că până şi fularul i-a îngheţat la gât. Succes maxim pe Instagram, în schimb...

Este vorba despre o misterioasă creatură albă şi aproape oarbă – unică în întreaga lume, care nu trăieşte decât în Bistriţa-Năsăud. Este diplopodă, specialiştii i-au identificat două capete şi recunosc că se hrăneşte cu excrementele unui mic animal de munte.

Dacă eşti mai împiedicat din fire, iar curajul din suflet nu-şi face simţită prezenţa decât în situaţii extreme sau când e prea târziu, dacă eşti mai degrabă comod şi preferi căldura şi leneveala în locul distracţiei cu zăpadă – este greu să înţelegi pasiunea unora pentru schiuri sau pârtii...

Au fost văzute zilele trecute, în partea de jos a oraşului, în spate la Kaufland, dar şi mai sus, aproape de Codrişor, învăluite în nuanţele alea verzui – probabil pe jumătate îngheţate, mâncând viermi sau insecte şi silite, de natura lor ingrată, să traverseze apa pe gerul ăsta...!

În costume tradiţionale, cu un linguroi mare pe umăr, studenţii s-au apropiat de clădirea de la Apollo. Trecătorii au întors capul după ei, privindu-i uimiţi, fără să înţeleagă ce caută nişte tineri îmbrăcaţi în costume populare pe străzile cenuşii ale Bistriţei. Şi mai mare a fost uimirea trecătorilor când i-au văzut transformaţi în „statui”...

Nimic nu a ieşit cum ar fi trebuit, în acest Crăciun: nici casele n-au apucat să fie curăţate, nici cozonacii - făcuţi în tihnă, nici bucuria de pe vremuri n-a mai fost regăsită în interior, nici dependenţii de Facebook nu şi-au potolit avântul creator, postând pe bandă rulantă şi isterică... Mai trist, sărbătoarea a fost umbrită de nenorociri...

S-a întâmplat chiar zilele trecute, pe strada Ursului din Bistriţa: acolo a fost văzut şi individul îmbrăcat sumar, fără pantofi de iarnă, fără fular sau căciulă – afişând, în schimb, un aer victorios şi plin de satisfacţie. Se datora, pesemne, ciolanului pe care îl cucerise cu puţin timp înainte, cu mari eforturi şi sacrificii...!

Aproape 100 de bistriţeni – tineri, copii, dar şi nelipsitul domn Nicolae Damian, pensionarul instructor amator de patinaj şi role – s-au aventurat ieri seară încă din prima oră în care s-a deschis tradiţionalul patinoar care funcţionează deja de ani de zile în spatele Spitalului Judeţean.

A trecut, cu chiu cu vai, ninsoarea de ieri, iar o raită pe străzile oraşului, în această dimineaţă, scoate la lumină încă un aspect inevitabil al iernii: zăpada a îngheţat, iar trotuarele sunt străjuite de mici formaţiuni pietrificate, cu care maşinile se văd nevoite să lupte, încercând să iasă la plimbare pe străzi...

Imagini de basm la Bistriţa, în această dimineaţă! Oraşul s-a trezit cu o ninsoare de poveste care a început deja de azi noapte şi nu dă semne că s-ar opri prea curând – spre bucuria copiilor care vor avea parte de bulgăreală din belşug în această mini-vacanţă.

Fie că te ascunzi în ochii unor prieteni dragi, fie că ne pândeşti după colţ în câte-o seară plină de vrajă şi vin cu scorţişoară, fie că te prăbuşeşti pe sub pământuri, întruchipând acolo răscolitoare chipuri împietrite, fie că pulsezi în degetele copiilor de grădiniţă – azi este ziua ta şi avem de gând să ne îndrăgostim iar de tine.

Dacă până anul trecut, manifestările dedicate zilei naţionale de 1 Decembrie începeau la prânz, la ora 12, cu o paradă la care asistau mii de bistriţeni, în acest an, cine vrea la paradă, trebuie să se trezească cu noaptea-n cap. Parada a fost devansată şi va începe la ora 9, pentru că fanfara militară din Bistriţa a fost invitată şi în altă parte.

Meteorologii de serviciu s-au ţinut din nou de cuvânt: primele ore ale dimineţii de duminică ne-au luat prin surprindere cu o perdea deasă şi insistentă (chiar dacă uşor anemică ) de ninsoare, aşa cum ne-au avertizat sau ne-au promis încă de zilele trecute.

Dacă dai o raită printre pasajele Bistriţei, dimineaţa devreme sau chiar ziua-n amiaza mare, te izbeşti, inevitabil, de concluzia că bistriţeanul s-a născut poet. Chiar şi atunci când nu scorneşte versuri personale, ştie prea bine să-şi marcheze teritoriul cu nemuritoare creaţii ale altora care vorbesc despre minciuni, vieţi adevărate, etc...

Toată lumea ştie că băieţii buni, de obicei, pierd, că lupta a fost aranjată sau că săracii devin si mai săraci, corabia se scufundă, iar căpitanul minte de îngheaţă apele. Şi chiar dacă "a singer must die for the lie in his voice", despărţirile ne iau şi acum pe nepregătite. S-a stins unul dintre cei influenţi artişti ai lumii...

Ca prin minune ajunge în dreptul tău şi pe sub ochelarii fumurii îţi aruncă o misterioasă privire – ca pe un os ţi-o aruncă, un os la care lingi cât e duminica asta ploioasă de lungă, tot întrebându-te oare ce-o fi vrut să transmită, ce gânduri sau spaime sau frământări sau tainice promisiuni ascunde în spatele ochilor săi răscolitori...?

Este suficient să faci câţiva paşi pe Aleea Plopilor, într-o frumoasă şi senină zi de toamnă precum cea de azi, ca să uiţi cu totul că liberalii şi-au încheiat lansarea, ieri seară cu câteva glume cretine despre familia formată din Ion şi Gheorghe? Să-ţi clăteşti, în schimb, privirile cu tricolorul agăţat la un geam, pe post de perdea? Înălţător...

De câteva zile încoace îşi fac de cap împrăştiind cu frunze în dreapta şi-n stânga pe trotuarele patriei – după care îşi face apariţia măgăoaia – ca un uriaş aspirator asurzitor, care încearcă să adune toate resturile. În urma ei rămâne un firicel subţire de nisip. Ca să nu se rătăcească pe drumul de întoarcere...!

Un bistriţean a sunat revoltat ieri după-amiază la redacţie, povestind că a surprins în trafic nişte copii aflaţi în excursie, într-un autocar cu număr de Sibiu. Erau curioşi să se înfrupte din frumuseţile patriei, pesemne, şi încercau, totodată – să lase un semn al trecerii lor pe meleagurile noastre.

Cei care au văzut dihania, hoinărind ieri prin Bistriţa, fără treabă, fără teamă sau presimţiri macabre – s-au întrebat dacă nu cumva, în căutarea unor noi mijloace de a economisi resursele oraşului, Primăria Bistriţa a descoperit o nouă, superioară şi ecologică metodă de a scăpa de buruienile oraşului. Realitatea, însă, era cu totul alta.

Unii chiar îşi permit să ignore, cu bună ştiinţă, orice lege a firescului şi a bunului simţ, să sfideze intenţionat poporul bistriţean – şi aşa presat în ultimele zile de atâtea probleme – doar pentru a demonstra cu orice preţ că se poate...!

„Prin «Cumințenia Pământului» ne cumpărăm și noi cumințenia ca popor... Inclusiv creștinii ortodocși din România să înțeleagă că dacă vom construi o catedrală, putem să cumpărăm și o statuie. Altfel, suntem nemernici...”. Iar statuia, draga de ea, nu are nicio şansă... E doar o moimă chircită care nu poate scoate niciun cuvânt...

Ironic sau nu, cinefilii din Bistriţa vor asista la filme de excepţie în Sinagogă, în timp ce cinematograful Dacia zace nefolosit sau e inaugurat nu cu ditamai proiecţia de film românesc propus pentru Oscar, ci cu un super spectacol folcloric. Nu e vina nimănui, desigur! Dar bistriţenii s-au prezentat în faţa maestrului Cigu înarmaţi cu chipsuri!

S-au întâmplat o mulţime de lucruri la Bistriţa, în ultimele zile – unele mai grave, mai importante, mai solemne, mai primejdioase decât altele – mai toate culminând, cu bine-cunoscuta deja criză a gunoaielor despre care, unele surse neoficiale susţin că, în realitate, nu face decât să camufleze o realitate mult mai cruntă:

Mai să sară inima din pieptul unui bistriţean, zilele trecute, când a zărit – încă de departe, lângă un morman de gunoi lăsat de izbelişte pe strada Petre Ispirescu, aşa cum se întâmplă mai peste tot în aceste zile, în întreg judeţul – coapsele şi mâna unei femei cu degete răsfirate, parcă implorând ajutor, milă şi înţelegere...!

Şoferii care au traversat Dealul Târgului, zilele trecute, intrând în Bistriţa, pe drumul dinspre Năsăud, au avut parte de o experienţă cel puţin inedită: au fost supuşi unui exerciţiu de răbdare şi au avut de aşteptat să treacă oile...

Traversăm, cu chiu cu vai, zile de mare sărbătoare – toată Bistriţa a îmbrăcat straie de sărbătoare, toţi bistriţenii sărbătoresc care pe unde apucă – numai cocalari locali se dezic de turmă şi îşi fac de cap prin Sibiu... Ruşinea, însă, abia acum începe! Sibienii sunt convinşi că e vorba de un bistriţean deghizat:

În timp ce pe Facebook se sărbătoresc 25 de ani de internet, iar occidentalii mulţumesc pionierilor care au contribuit la crearea unui mediu "mai interconectat”, bistriţenii se străduiesc să găsească soluţii la delicata problemă a gunoaielor iar la Telciu, acolo unde eternitatea nu face nici un pas greşit, se discută despre teatru politic:

Ce face un bistriţean “dăştept” care conduce ditamai Audi şi care nimereşte, sâmbătă după-amiaza, în faţă la Palatul Culturii? Că doar n-o să se facă de ruşine şi să scoată din torpedo o carte...!? Ca să demonstreze tuturor că nu e un simplu şmecher, parchează fix lângă fântâna arteziană şi se apucă tacticos să-şi spele maşina...

Zeci de tineri din întreaga ţară şi-au luat rămas bun zilele trecute de la viaţa militară pe care au experimentat-o la Sîngeorz-Băi, într-una din cele mai apreciate şi inedite tabere care le-a testat din nou limitele. Nemuritorul marş “Treceţi batalioane române Carpaţii” a răsunat, intonat de tineri şi copii pe străzile staţiunii...