Se spune că dacă vrei să cunoşti cu adevărat un om – nu trebuie decât să arunci (pe furiş!) o privire în coşul lui de gunoi: vei descoperi acolo detalii uimitoare în legătură cu ceea ce consideră el că este important şi ceea ce merită aruncat fără milă la gunoi – ceea ce trebuie păstrat şi ce poate fi lăsat în urmă spre a putrezi între mizerii.

O asemenea uimitoare ocazie ni se oferă şi la Bistriţa, de câteva zile încoace. Avem acum onoarea, în sfârşit, să cunoaştem cu adevărat sufletul bistriţeanului de rând sau de lux deopotrivă. Avem ocazia să pătrundem în cele mai ascunse cotloane ale sufletului său.

Şi să constatăm că nu ne dorim aşa ceva defel. Da’ defel...!

Pentru că ceea ce descoperim – ne îngrozeşte şi ne înspăimântă.

Chiar zilele trecute, unul dintre concetăţeni a descoperit lângă un morman de gunoi – coapsele şi mâna cu degete răsfirate ale unei femei. De plastic, ce-i drept – dar la fel de importantă ca oricare dintre noi – în această lume plină de şacali în care totul este (sau devine) plastic, încet dar sigur...

Într-un alt colţ de oraş a fost descoperit cadavrul unui televizor – complet devorat pe dinăuntru, cu organe împrăştiate la câţiva centimetri distanţă...! Sau o pernă sfâşiată – mărturie limpede a unor lupte intestine duse în interiorul unui pat de bistriţean autentic. Sau o pereche de bocanci plini de noroi aterizaţi într-o asemenea stare deplorabilă după o drumeţie memorabilă sau o porţie de tocăniţă deşertată fără milă direct pe asfalt...

Fraaate, în ce lume trăim, fără să ne dăm seama...!

Nu ne rămâne decât să sperăm că – dacă tot s-a găsit cea mai potrivită firmă care să colecteze gunoaiele bistriţenilor – să treacă la treabă cât mai curând! Înainte să murim de inimă rea – tot descoperind asemenea îngrozitoare detalii în legătură cu concetăţenii noştri lipsiţi de milă şi civilizaţie...!

Foto 1 - Dora Baba @ Scenica / Poarta spre Arte