S-au întâmplat o mulţime de lucruri la Bistriţa, în ultimele zile – unele mai grave, mai importante, mai solemne, mai primejdioase decât altele – mai toate culminând, cu bine-cunoscuta deja criză a gunoaielor despre care, unele surse neoficiale susţin că, în realitate, nu face decât să camufleze o realitate mult mai cruntă:
Surse neoficiale susţin, pe la colţuri, prin târg, că tot ce s-a întâmplat la Bistriţa în ultimele 2-3 săptămâni nu a făcut decât să camufleze lucrurile cu adevărat importante – mai puţin vizibile, ce-i drept – care s-au petrecut sub ochii noştri obosiţi, plictisiţi sau de-a dreptul blazaţi – lucruri care, ascunse bine de zgomotul şi agitaţia ultimelor zile, au trecut aproape neobservate de comunitatea din Bistriţa.
Cum ar fi şi faptul că într-una din serile trecute, cam cu un ceas înainte de miezul nopţii, ochii vigilenţi ai unui cetăţean a surprins şi a încercat să fotografieze un păianjen captiv în propria-i plasă, între doi stâlpi din centrul vechi al oraşului, urmărind în tăcere un artist de talie internaţională care încerca să încropească o poveste cu sau despre „habibi, habibi”...
Fiinţa surprinsă între stâlpi a ascultat mai bine de o oră, fără să spună niciun cuvânt, fără să se străduiască să transmită nicio urmă din frământarea interioară care l-o fi traversat, fără să facă absolut nicio mişcare. De neclintit...