Cel care se vroia Primar Ungur Lucian Adrian (nu încercați prescurtarea cu majuscule, nici chiar cu minuscule), zis ULA - că primar n-a ieșit, a făcut ce-a făcut și din dorința nemăsurată de a ocupa un scaun pe care să scrie măcar într-un cuvânt compus primar (cum ar fi viceprimar), a reușit performanța de a nu rămâne nici măcar într-un fotoliu de consilier.

A crezut încă o dată că banii pot cumpăra totul și, plin de naivitate, și-a luat o lecție politică usturătoare. Convins că cine plătește și comandă, ULA a crezut că dacă a băgat bani în campania proprie poate comanda la comun și în PP DD. Dornic de parvenire, s-a apucat frenetic de negociat în nume personal voturile din Consiliul Local și visa tocmai funcția de viceprimar. Nu știa el că în haită regulile le face șacalul șef, nu lupii flămânzi. N-a căutat mult și a găsit și un prieten vechi (tot interesul i-a unit într-un moment al vieții lor), Vasile Moldovan. La fel ca și prietenul ULA, și Vasile ar fi făcut orice să scrie și în dreptul lui primar chiar și într-un cuvânt compus, cum ar fi viceprimar.

Cei doi visători s-au luat de mânuță și au visat aproape două săptămâni cum vor fi ei doi viceprimari și ce răsturnări de situație vor face în prima ședință a Consiliului Local Bistrița. Cum mai negociau ei pe terase și cum visau să pună dezordine în ordine...

Și a venit ziua ședinței, a teatrului dramatic nescris de USL, dar bine regizat, cu momente de penibil maxim ca să se lecuiască unii de politică și mofturi de vedete. La regie ( a se citi strategie) s-a lucrat până în cele mai mici detalii, veți vedea.

ULA și Dănuț au răsuflat ușurați când au intrat în sală, gătiți la patru ace, și au văzut că numele lor sunt scrise frumos în dreptul a două scaune. Strategia există și rezistă, și-au zis. S-au așezat în fotoliile comode de consilieri și au așteptat prezența. Și s-a strigat lista. Dănuț Oltean - PP DD. Partidul sare din tribună și anunță că nu mai e de-al lor, că poate elibera scaunul, nemaiavând susținere politică. Se ia urgent act de mențiune și se trece mai departe. Ungur Lucian Adrian. Nici ULA nu mai e de-al nostru, se strigă din tribună. WHATTTT?! Nici el?! Sala a încremenit. Presa și-a ținut răsuflarea. Cum, chiar lui să i se întâmple asta?! Era un sponsor bun...Mai zgârcit el așa, dar insistent...Nu trecea o săptămână fără să ne salute...Ce băiat bun dom'le, cât tupeu și în politica asta...Tocmai lui?!

Șocat de turnura situației și ultimul vis spulberat, Vasile Moldovan a încercat o reparație morală pentru prietenul lui. A vrut el să-i dea cuvântul lui Ungur (să mai spună ce?!). Dar, ce să vezi.. Cu prefectul în fustă nu te joci. Doamna a anunțat scurt și sec că nu e ședință cu speach-uri și... gura mică, acum noi suntem la putere!

ULA s-a înverzit, apoi s-a înroșit de nervi și s-a abținut... Cu greu. Bine că nu i-a pușcat o venă la cap la cum i-a crescut tensiunea...Elegant totuși, a găsit puterea de a strânge mâna noilor intrați în scenă și, tovarășe... pe-acolo-i ușa și pe-aici ți-i calea...

În scenă au intrat imediat actorii de rezervă, Kiss și Taloș - din culisele PP DD, gătiți la patru ace (surprizăăă!!!) și pregătiți de muncă - nu-i cu supărare că am luat sloganul de la USL, doar joacă în aceeași echipă, v-ați prins, nu?! Și, cum regia s-a lucrat în cele mai mici detalii, inclusiv privind decorul, cât ai zice PP DD li s-a înlocuit numele expulzaților din dreptul scaunelor cu cel al noilor colegi pregătiți de muncă.

Și, de aici treaba merge ca unsă...Cu promisiuni, nu cu bani...

Morala: Dacă nu știi politică, nu te băga în troacă că te mănâncă porcii!

Nota lui Bistrițel: Acest text este un pamflet și, deși unii nu vor recunoaște, conține foarte mult adevăr!