Cu această ocazie, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Bistriţa” al judeţului Bistriţa – Năsăud organizează „Ziua Porţilor Deschise”, JOI, între orele 12:00 şi 17:00, atât la reşedinţa instituţiei din municipiul Bistriţa, cât şi la subunităţile de intervenţie din judeţ (Secţia de Pompieri din Năsăud, precum şi la Gărzile de Intervenţie din Beclean, Sîngeorz Băi şi Prundu Bîrgăului).

Cu acest prilej, se vor desfăşura activităţi de informare şi conştientizare a cetăţenilor judeţului Bistriţa – Năsăud privind riscurile generatoare de dezastre naturale, regulile de comportare în momentul producerii acestora, precum şi prezentarea mijloacelor de intervenţie în caz de dezastre şi modul de utilizare al acestora.

Potrivit Rezoluţiei 64/200 din 21 decembrie 2009, adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (O.N.U.), 13 octombrie a fost desemnată Ziua Internaţională pentru Reducerea Riscului Dezastrelor Naturale, ca mijloc de promovare a unei culturi globale cu privire la reducerea efectelor acestor fenomene, inclusiv prevenirea, atenuarea efectelor şi pregătirea împotriva dezastrelor.

Conform terminologiei adoptate de Organizaţia Naţiunilor Unite, prin dezastru se înţelege o gravă întrerupere a funcţionării unei societăţi, generând pierderi umane, materiale, sau modificări nefaste ale mediului, care nu pot fi refăcute prin resursele acestuia. Prin dezastre naturale se înţeleg fenomenele naturale de origine geologică sau meteorologică, ori îmbolnăvirea unui număr mare de persoane sau animale, produse în mod brusc, ca fenomene de masă. În categoria fenomenelor naturale distructive de origine geologică sau meteorologică sunt cuprinse cutremurele, alunecările şi prăbuşirile de teren, inundaţiile şi fenomenele meteorologice periculoase, care afectează violent zone relativ mari de teren pe termen lung, provocând pierderi de vieţi omeneşti, pagube materiale şi degradarea mediului ambiant.

Riscurile naturale la nivelul judeţului Bistriţa - Năsăud sunt reprezentate de fenomene meteorologice periculoase (furtuni, inundaţii, secetă, îngheţ) şi fenomene distructive de origine geologică (alunecări de teren şi cutremure de pământ). Apărarea împotriva riscurilor implică în primul rând cunoaşterea lor.

Este cunoscut faptul că 90% din toate calamităţile naturale sunt legate de vreme, climă şi apă. Statistica din ultimul deceniu arată, că numărul total de calamităţi naturale, inclusiv cele hidrometeorologice, au tendinţă de creştere atât după intensitate cât şi după frecvenţa lor. Aceasta duce la creşterea pagubelor materiale şi a numărului de jertfe umane.

Schimbările climaterice la scară globală şi regională contribuie la accentuarea intensităţii şi creşterea frecvenţei fenomenelor şi proceselor periculoase ca secetele, aversele de ploaie, inundaţiile, îngheţurile, etc. Pentru realizarea cu succes a luptei cu urmările negative a influenţei fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile este necesară studierea multilaterală a acestor fenomene, perfecţionarea metodelor de prognozare a lor şi în special a măsurilor de prevenire sau reducere a daunelor de pe urma influenţei acestora asupra economiei naţionale şi a securităţii oamenilor.

Având în vedere că majoritatea dezastrelor nu pot fi evitate, pentru a reduce semnificativ în primul rând pierdeile de vieţi omeneşti şi pentru a limita pierderile de bunuri, este bine ca populaţia să fie informată.

Prin atribuţiile pe care le au, Inspectoratul General şi inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă sunt în prima linie, atât prin activitatea de prevenire a producerii unor situaţii de urgenţă, respectiv de limitare a efectelor acestora, cât şi prin activitatea de intervenţie în cazul manifestării lor.

Informându-vă deveniţi mai puternici în faţa dezastrelor naturale. Doar împreună vom învinge!