Manifestarile dedicate acestui eveniment incep la orele 10.00, cu oficierea slujbei de sfintire a Drapelului National la Biserica Protopopiatului Ortodox Bistrita si vor continua cu ridicarea din biserica a drapelului si deplasarea in Piata Centrala, unde la orele 10.30 va avea loc ceremonia publica de inaltare a Drapelului National al Romaniei.

Drapelul bistritenilor a fost coborat aseara in prezenta Garzii de Onoare de pe catargul de langa sediul Primariei si a fost depus in Biserica cu hramul “Adormirea Maicii Domnului” (cea de langa Coroana), unde va fi oficiata o slujba de sfintire a acestuia.

Astazi, in Piata Unirii, festivitatile incep cu putin inainte de ora 10.00, cu primirea oficialitatilor si prezentarea onorului militar.

Manifestarile sunt organizate de Comandamentul Unitatii Militare 01331 Bistrita, in colaborare cu Institutia Prefectului Judetului Bistrita-Nasaud, Consiliul Judetean Bistrita-Nasaud si Primaria municipiului Bistrita.

Dupa oficierea slujbei de sfintire a Drapelului National al Romaniei, la biserica din Piata Unirii (programata la ora 10.00), va avea loc ridicarea Drapelului National al Romaniei din biserica si deplasarea in Piata Centrala.

Aici, in fata statuii lui Andrei Muresanu se va realizarea dispozitivul de desfasurare a ceremonialului iar la ora 10.30 va incepe ceremonia de inaltare a Drapelului National al Romaniei.

Dupa primirea onorului militar si salutul „Drapelului de Lupta” al unitatii vor fi rostite alocutiuni referitoare la istoricul si simbolistica acestei zile.

In acordurile muzicii militare, drapelul va fi inaltat pe catarg, iar ceremonialul se va incheia cu defilarea Garzii de Onoare.

Istoric

Culorile rosu, galben si albastru au fost utilizate din vechime de catre romani ca simbol al lor sau de altii pentru a-i desemna pe acestia. Aceste culori se regasesc pe diplomele emise de Mihai Viteazul, pe scuturi si pe lambrechinii stemelor.

Este de remarcat prezenta celor trei culori in canafii si in picturile de pe panza drapelului rascoalei lui Tudor Vladimirescu in cadrul careia li se atribuie pentru prima oara semnificatia: "Libertate (albastrul cerului), Dreptate (galbenul ogoarelor), Fratie (rosul sangelui)".

Tricolorul a fost adoptat intai in Tara Romaneasca, in 1834, cand domnitorul reformator Alexandru D. Ghica a supus aprobarii sultanului Mahmud al II-lea modelele pavilioanelor navale si a drapelelor de lupta. Acesta din urma era un „steag cu fata rosie, albastra si galbena, avand si acesta stele si pasare cu cap in mijloc”. Curand, ordinea culorilor a fost schimbata, astfel incat galbenul sa apara in centru.

Astazi Tricolorul Romanesc semnifica veacurile de gand si lupta, pentru unitate si independenta ale intregului popor roman. Pana in momentul afirmarii sale ca simbol national, acesta a strabatut mai multe perioade, prima fiind aceea a optiunii pentru cele trei culori: rosu, galben si albastru. Acestea au avut, urmatoarea semnificatie: Rosu, simbol al maririi, bravurii, indraznelii si generozitatii, precum si al sangelui varsat in lupte, puterii de viata si energiei stramosesti; Galben (sau aur), simbol al maririi, fortei, bogatiei si puritatii. Precum si al holdelor aurii de grau din timpul verii; Albastru (sau azur), reprezinta aerul, cel mai nobil element dupa foc si simbolizeaza blandetea, frumusetea nobletea si buna credinta.

In sedinta din 10 martie 1998, Parlamentul Romaniei a hotarat ca 26 iunie sa fie Ziua drapelului national.

Sursa: wikipedia