Tristețe, nostalgie, dragoste – pierdută, regăsită sau proaspăt descoperită – într-un cuvânt – blues autentic cu AG Weinberger, astă seară, la Sinagoga din Bistrița, într-un concert tulburător oferit melomanilor bistrițeni care au gustat din plin misterul unor vorbe molcome, liniștea, ritmul sacadat al blues-ului, serenitatea și sonoritățile pline nu doar de culoare, ci și de sufletul celui care a cântat aproape două ore, ușor stingher, pe alocuri nehotărât, în prima zi a noului an celebrat de evrei...

Surpriza celor prezenți a fost că – după aproape o oră de muzică tihnită în care celebrul Weinberger a evocat maiestuos parfumul unor vremuri demult apuse – pe scenă au urcat bistrițenii de la „Gravity”.

L-au abordat pe muzicianul de blues înaintea spectacolului și l-au rugat să le permită să cânte în deschiderea recitalului său, însă Weinberger nu a fost de acord, motivând că nu crede în „concertele de deschidere” și că i se pare o infatuare din partea muzicienilor care au trupe în deschidere.

„Acum, după ce am intrat deja într-o anume atmosferă, putem să-i ascultă, pot să-i ascult și eu pentru prima oară...” a spus Weinberger, poftindu-i pe tinerii bistrițeni pe scenă.

„De Bistrița mă leagă foarte multe lucruri” a mai spus Weinberger, amintindu-și și de faimoase întâlniri sau festivaluri de jazz de la Casa de cultură a Sindicatelor, din anii 80, când cânta pe scenă alături de Harry Tavitian, Stroe și Rotaru...

Weinberger i-a dedicat și lui Gavril Țărmure una dintre piesele interpretate în concert – Love me or leave me – tocmai pentru că în ea muzicianul a încercat să „recompună” timbrul trombonului studiat de managerul Centrului Județean pentru Cultură în tinerețe, la Connservator.

Un moment special a fost și cel în care Weinberger a interpretat o melodie pe așa numita chitară „lap steel”: „Din câte știu eu, există doar șase asemenea instrumente în România... Și toate sunt ale mele...” a zâmbit Weinberger care și-a încheiat recitalul interpretând o piesă alături de tinerii bistrițeni de la Gravity.