Trasee pietonale aproape inexistente, puncte de conflict la nivel auto, absenţa unei legături pietonale cu cealaltă parte de cale ferată, absenţa unui mobilier urban – au fost doar câteva dintre problemele identificate la calea ferată din Bistriţa de studenţii la Arhitectură care au participat, timp de 10 zile, la un Atelier Urban în oraşul nostru.
5 studenţi din întreaga ţară – Larisa Bucatariu, Alexandru Cobe, Alexandru-Andrei Haraga, Andrei Mureșan, Andra Vlădoiu – au participat, timp de 10 zile, la un atelier urban de arhitectură coordonat de arhitecţii Vlad Creoșteanu şi Adriana Măgerușan – în cadrul căruia au încercat să descopere probleme şi să ofere soluţii referitoare la spaţiul urban din Bistriţa.
Atelierul a fost organizat de Ordinul Arhitecților din România - Filiala Transilvania, Facultatea de Arhitectură și Urbanism din cadrul Universității Tehnice Cluj-Napoca, Primăria Municipiului Bistrița şi Liceul de Artă „Corneliu Baba” din Bistrița.
„Timpul a fost destul de scurt, într-un asemenea demers este nevoie de timp, ca să faci studii sociologice şi psihologice, să pui întrebări, să asculţi răspunsuri, să evaluezi datele. În acelaşi timp, a fost nevoie să abordăm problema şi din punct de vedere sensibil –să înţelegem ce-şi doresc oamenii, cum se simt acolo, cum îşi asumă spaţiul, dacă şi-l asumă, am fost împrăştiaţi strategic pe teren, dar cred că am reuşit să surprindem cele mai importante detalii…”, au povestit studenţii participanţi pentru Bistriţeanul.ro. Una dintre cele mai interesante zone – pe strada Arţarilor, la trecerea de cale ferată.
„Oamenii s-au folosit de vechii stâlpi ale fostelor conducte, şi-au amenajat viţă de vie, plantaseră acolo nişte nuci, probabil recent, pentru că păreau tineri – iar copiii se jucau pe ţevile de gaz, deşi aveau un parc de joacă alături…”, au remarcat studenţii, concluzionând că spaţiul li s-a părut locuitorilor din zonă ca o foaie albă, nu ceva predefinit, pe care se poate interveni liber, cu care au interacţionat.
„Au devenit creativi în legătură cu lucrurile simple… foloseau câteva bucăţi de beton în locul unor bănci care se aflau puţin mai încolo… Oamenii au anumite nevoi – dacă nu li s-a răspuns acestor nevoi, şi-au răspuns singuri şi au creat singuri ce şi-au dorit.”, a mai spus Alexandru Haraga.
Nu este pentru prima oară când Liceul de arte „Corneliu Baba” organizează asemenea ateliere de arhitectură: ediția din 2012 s-a focusat pe amenajarea unor spații publice din centrul istoric, inclusiv activarea pasajelor vechii cetăți, ediția din 2013 a urmărit punerea în valoare a apei în oraș, ediția din 2014 a avut ca scop valorificarea zidului cetății prin amenajarea unui traseu cu spații publice de-a lungul acestuia, iar începând cu ediția 2015 – organizatorii și-au propus să iasă în afara centrului istoric, concentrându-se pe cartierele de locuinţe colective şi problemele specifice acestora.
În acest an s-a abordat opțiunea unor legături între anumite cartiere pe axa Est-Vest a orașului, urmând traseul căii ferate. Analizând tronsonul urban al acestei axe, au fost identificate 16 spații cu potențial de valorificare.
Dintre acestea au fost selectate trei spații pentru o detaliere suplimentară. Principiul general a fost conturarea unui traseu cu puternic caracter pietonal, însoțit de o axă velo, iar studenţii care au luat parte la atelier şi-au îndreptat atenția spre conversia unor spații dezafectate în centre de cartier, integrarea unor elemente de infrastructură existente într-o amenajare peisageră şi reorganizarea parcărilor și a spațiilor verzi dintre blocuri.