„Ne-am dat seama că există un patrimoniu cultural gastronomic al judeţului care trebuie să fie valorificat. Dacă te duci în restaurantele din Bistriţa, sunt prea puţine care promovează mâncărurile tradiţionale din zona judeţului nostru. Practic, diferenţa pe care o poţi face în dezvoltarea durabilă a comunităţii este să foloseşti ingredientele şi reţetele locale...”, a explicat pentru Bistriţeanul.ro Camelia Crişan, directorul executiv al Fundaţiei Progress.

Provocarea de a le readuce în lumină pe socăciţe a pornit, în fapt, de la proiectul „Bistriţa Gastronomică”, care a avut un suscces neaşteptat pentru iniţiatori, un proiect finanţat de Consiliul Judeţean în urma căruia a rezultat inclusiv un eBook cu reţete tradiţionale.

„O parte importantă a proiectului nostru a fost digitalizarea patrimoniului cultural gatronomic. Degeaba pui patrimoniul în cărţi, la acestea au acces doar cei care frecventează bibliotecile. Digitalizarea a fost pentru noi o componentă la fel de importantă ca şi descoperirea unor reţete tradiţionale, pentru că asta îţi permite să le uploadezi pe net, pentru ca toată lumea să aibă acces la ele”, a mai spus Camelia Crişan.

Fundaţiei Progress îi datorăm îndrăzneala şi viziunea inedită de a revitaliza şi a scoate la lumină una dintre puţinele „cariere” de succes care se afla la îndemâna femeilor din mediul rural, acum 30-40 de ani.

S-a propus astfel publicului larg o reflecție asupra rolului pe care femeile din satele bistrițene l-au avut și îl au în comunitățile rurale, dar şi o reflecţie asupra contextului de viață care le determină șansele de a contribui la dezvoltarea durabilă.

Din datele statistice existente la nivel național, 51,3% din totalul populației țării este reprezentată de femei, iar 56,1% din totalul populației feminine se regăsește în mediul rural, ocupându-se cu agricultura de subzistență în forma lucrătorilor familiali neremunerați.

Aşa se face că – foarte multe femei din satele României întrețin gospodăria, asigură stabilitatea familiei și, prin ansamblul familiilor, contribuie la bunăstarea comunității. Cu toate acestea, femeile din mediul rural au mai puține oportunități de a-și realiza și folosi întregul potenţial, iar rolul lor în dezvoltarea comunităților nu este capitalizat.

În semn de recunoaștere a importanței activității femeilor din satele bistrițene, fie ele socăciţe sau simple gospodine, Fundația Progress a organizat o serie de ateliere de povestiri în Rodna, Feldru, Rebrișoara și Bistrița, în cadrul cărora au fost înregistrate 32 povestiri de viață, învățăminte trecute de la mame la fiice, dar și reflecții despre rostul femeii la sat. Câteva dintre aceste povestiri au fost prezentate şi publicului larg, în format video, zilele trecute, la Bistriţa.

„Deși pentru noi a avut 32 chipuri și a spus 32 povestiri diferite, femeia din satele bistrițene s-a arătat a fi aceeași. Copil ce se bucură de viață, gospodină călită prin muncă, mamă plină de grijă și o minunată povestitoare... Femeia din mediul rural este mai mult decât un stâlp al casei. Cu multă modestie și prin truda de zi cu zi, femeile sunt artizani ai resurselor pentru dezvoltare locală. Pentru o bună prețuire, se cuvine să le cunoaștem povestea”, preciza, cu această ocazie, Gheorghe Crișan, managerul proiectului.

„Socăciţele – bucătăresele comunitare – păstrătoare, promotoare şi creatoare în artele culinare rurale tradiţionale” este un proiect implementat de Fundația Progress și finanțat prin Granturile SEE 2009-2014, în cadrul programului PA17/RO13 „Promovarea diversității în cultură și artă în cadrul patrimoniului cultural european”. Proiectul are un buget de 65.500 Ron și o perioadă de implementare de 11 luni (Aprilie 2015 – Martie 2016).

Fundația Progress este o organizație neguvernamentală înființată în 1996 în Bistriţa, care pilotează inițiative locale în domeniul educației/formării, incluziunii și dezvoltării comunitare pe care le escalează apoi, la nivel național, drept bune practici, inovatoare și de impact, folosind bibliotecile publice ca centre de învățare pe tot parcursul vieții și centre de inovație sociale pentru a ajunge la orice grup social, şi în special la cele marginale.