Unul dintre cei mai buni scenografi ai teatrului românesc din ultimele decenii, un artist fulminant, de-o precizie, o acurateţe şi o virulenţă extraordinară, şi-a lansat ieri la Bistriţa câteva zeci de lucrări de grafică, alături de Alexandru Uiuiu, Sebastian Vlad Popa, Vasile Leac şi elevii clubului de creative-writing condus de Dan Coman.
Desenele lui Doru Păcurar – unul dintre cei mai buni scenografi ai teatrului românesc din ultimele decenii, cu spectacole extrem de importante în Arad, Timişoara, Oradea dar şi Piatra Neamţ – au fost dezvăluite publicului bistriţean ieri seară, la Galeria Lina, într-o atmosferă destinsă, luminată de prezenţa elevilor de la clubul de creative-writing coordonat de Dan Coman şi înseninată de prezenţa invitaţilor între care s-a aflat şi străvechiul şi “celebrul animal” Vasile Leac, născut la Năsăud, acum stabilit la Arad…
Pentru că fiul artistului scenograf este directorul artistic al publicaţiei Infinetizimal, editată de Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud, s-a vorbit, inevitabil şi despre ultimul număr de vară-toamnă, în care, de altfel, Doru Păcurar participă cu răspunsuri la trei întrebări despre Transparenţă şi spaimă.
“Realitatea este aceasta pe care ne-o prezintă Doru Păcurar – adică infinitezimală! Este un artist absolut fulminant, de-o precizie, de-o acurateţe şi o virulenţă extraordinară – care trăieşte cu toate aceste obiecte mici într-o discreţie a propriei prezenţe…” a spus Sebastian Vlad Popa, directorul revistei Infinitezimal.
Respectând spiritul informal al întâlnirii – Alexandru Uiuiu – a glumit referindu-se la dimensiunile mari şi consistente ale publicţiei şi a subliniat că revista este vizibilă pe piaţa publicaţiilor culturale, este o faţă de masă pe care se poate mânca bine, sănătos şi ecologic, şi este singurul ziar din România care, deschis, se vede din satelit…! Alexandru Uiuiu i-a mulţumit şi directorului – Sebastian Vlad Popa “care este totodată şi vârful şi baza piramidei, este om şi de rugă şi de fugă şi îl vom urma şi în alte proiecte…!”
Vasile Leac a remarcat, la rândul său, micile scene din istoria noastră personală întruchipate, de pildă, în rucsacul din spatele unui personaj, rucsacul ca armură contemporană, dar a remarcat şi zonele abstracte şi conceptual ale desenelor lui Doru Păcurar: “Ne-am cunoscut înainte de-a începe el să deseneze, să facă din nou artă, ştiam că este un super-artist, format în zona teatrului şi a scenografiei – un artist de nişă şi avangardă încă înainte de 89…”
.jpg)
0728-237 215
