Într-o atmosferă relaxată şi presărată de glume, dar şi avertismente referitoare la bugetul auster de anul viitor în privinţa manifestărilor culturale – în sala mare a Consiliului Judeţean a avut loc azi, o lansare şi o dezbatere despre sărbătorile din ţinutul Bistriţei şi al Năsăudului.

Cartea se intitulează „Cultura tradiţională imaterială românească din Bistriţa-Năsăud” (Sărbătorile ciclului social şi calendaristic sau Munci şi zile în Ţinutul Bistriţei şi Năsăudului) şi a fost publicată la Editura Şcoala Ardeleană, în acest an.

Cuvântul de deschidere i-a aparţinut lui Gavril Ţărmure, managerul Centrului Judeţean pentru Cultură care a prezentat invitaţii dezbaterii având drept temă „Timp sacru – timp profan la români şi conlocuitori în Ţinutul Bistriţei şi Năsăudului”.

Primul dintre cei care au luat cuvântul a fost Emil Radu Moldovan – preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, care a remarcat faptul că din bugetul judeţului pe anul viitor au fost tăiate câteva miliarde bune. Una declarăm si alta facem, ne aşteptam la mai multă transparenţă şi profesionalism în distribuirea banilor către investiţii şi cetăţeni prin administraţiile locale – a spus Emil Radu Moldovan, referindu-se la bugetul auster de anul viitor al judeţului şi avertizând că anul viitor va fi mult mai greu, că lucrurile nu arată foarte bine, dar că speră că vor reuşi să continue măcar proiectele începute.

Şi Ioan Ţintean – prefectul judeţului Bistriţa-Năsăud i-a salutat pe invitaţi, apreciindu-le efortul de fi prezenţi la Bistriţa, dar şi efortul de cercetare într-un domeniu atât de interesant precum folclorul, iar preotul protopop Alexandru Vidican a subliniat că – în cazul în care, prin absurd, toate cărţile de religie ar fi mistuite într-un incendiu – colindele şi obiceiurile seculare ale poporului roman ar fi salvatoare pentru tradiţia creştină a poporului.

Au mai participat prof. univ. dr. Ion Cuceu – directorul Institutului Arhiva de Folclor a Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca, prof. univ. dr. Tudor Sălăgean – director Muzeul Etnografic al Transilvaniei Cluj-Napoca, Ioan Pintea – director Biblioteca Judeţeanã Bistriţa-Năsăud, Alexandru Gavrilaş, directorul Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud, dr. Cosmina Timoce – cercetãtor la Institutul Arhiva de Folclor a Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca, conf. univ. dr. Alina Branda – de la Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, Vasile George Dâncu – directorul Editurii Şcoala Ardeleană, Dorel Cosma, managerul Centrului Municipal Cultural şi alte figuri importante ale literaturii locale care şi-au dorit să fie aproape de autorii volumului – prof. dr. Vasile V. Filip (Colegiul Naţional „Liviu Rebreanu” Bistriţa) şi Menuţ Maximinian (directorul cotidianului „Răsunetul”). Moderatorii întâlnirii au fost Gavril Ţărmure şi Andrei Moldovan, preşedintele Societăţii Scriitorilor din Bistriţa-Năsăud.

Unul dintre capitolele savuroase ale cărţii se referă şi la sărbătoarea de Crăciun în satele din Bistriţa-Năsăud, la postul dinaintea Crăciunului - prilej şi „exerciţiu de înfrânare, dar şi de purificare, în plan fizic, a trupului: „Că şi rânza trebuie să se hodinească după toate hălea câte băgăm în ea", şi pentru că „Domnul cel Sfânt nu are să intre în casele oamenilor nepregătiţi, atât cu trupul, cât şi cu sufletul...", după cum le povestea o ţărancă din Salva celor doi autori care i-au consemnat cuvintele şi care mai precizează că „până după cel de-al doilea război mondial, baza alimentaţiei de post o formau mămăliga (cea în pături, acum cu silvoi/silvoiţă, nu cu brânză) şi pâinea cu mălai, legumele murate şi fructele uscate...".