Nu suntem singurii care s-au lăsat cuceriți de seninătatea și frumusețea cu care lelea Teodora Purja din Agrieș știe să doinească și să horească... Fără să fie una dintre aparițiile stridente sau insistente – vestea despre talentul ei înnăscut străbate lumile, încet dar sigur...
Am întâlnit-o pe lelea Teodora într-o zi de vară, pe o străduță din Bistrița, alături de fiica sa, Lenuța Purja... Părea bunica venită în vizită „la oraș”, iar când am întrebat-o ce mai face, ne-a răspuns simplu – „Iaca, am venit să ne cătăm sănătatea la doftori... Da’ numa’ n-o aflăm...”
Se pare că nu suntem singurii care s-au lăsat cuceriți de seninătatea și frumusețea cu care lelea Teodora Purja știe să doinească și să horească... Fără să fie una dintre aparițiile stridente sau insistente – vestea despre talentul ei înnăscut străbate lumile, încet dar sigur...
Zilele trecute, i-a călcat pragul scriitoarea și ilustratoarea Malin Skinnar, interpret de teatru, artist și producător din Suedia, care lucrează în prezent la o carte și călătorește într-o rulotă prin toată lumea, tot încercând să găsească ceea ce numeşte ea „esenţa vieţii”. A stat în Groenlanda, Senegal, Bulgaria, Ucraina și Maramureș, poposind, câteva ore, și în Bistrița-Năsăud: „A venit de ziua mamei, la Agrieș, să culeagă folclor tradițional... Au venit și cei de la ProTv și am filmat și eu alături de mama... Se pare că vom apărea în cartea pe care o scrie Malin Skinnar...”, a explicat Lenuța Purja pentru Bistrițeanul.ro.
Suedeza tratează într-o carte numită „Searching for the women's blues” cântecele populare din diferite zone ale lumii, și care are în prim-plan emoţia exprimată de femei prin cântecele populare. Nu caută neapărat vedete ale folclorului, ci femei care îşi exprimă emoţiile cântând cântece populare, cântece de leagăn, de dor sau tristeţe.
Cu puțin timp înainte de scriitoarea suedeză, Teodora Purja a fost vizitată și de profesorul japonez Norio Inagaki, care efectuează un studiu despre tradiţiile, obiceiurile şi folclorul românesc de circa 7 ani, de când este în România şi „bate ţara în lung şi-n lat”, înregistrând cântece şi dansuri populare din mai multe zone ale ţării, colaborând cu Institutul de cercetări folclorice din Cluj şi cu instituţii de cultură din Moldova.
Pentru că azi este o zi specială și fiindcă, pentru noi, România înseamnă în primul rând oameni luminoși – ne-am amintit și de domnia sa. Și de felul în care nepotul ei, Sergiu, mărturisea că „arta bunicii mele vine din inima ei. Ne-am săturat să vedem la televizor aşa-zişi artişti. Glasul dumneaei sfinţeşte...”:
Avertisment: Introducerea comentariilor la articol este posibilă doar autentificat cu contul de FaceBook. Autorul comentariului va fi singurul responsabil de conținutul acestuia și își va asuma eventualele daune, în cazul unor acțiuni legale împotriva celor publicate pe site.
NOTĂ: Bistrițeanul.ro vă roagă să comentați la obiect, legat de conținutul prezentat în articol. Orice deviere în afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoană, afișarea de anunțuri publicitare, precum și jigniri, trivialități, injurii aduse cititorilor care au postat un comentariu sau persoanelor despre care se scrie în articol, se va sancționa prin cenzurarea partială a comentariului, ștergerea integrală sau chiar interzicerea dreptului de a posta comentarii.
.jpg)
0728-237 215
