Oficialităţi, medici, profesori, scriitori, şefi de instituţii, jurnalişti sau pur şi simplu doar admiratori au umplut până la refuz astăzi Centrul German pentru a întâmpina cum se cuvine cea de-a treia carte semnată de Dorin Arsinte, prezentat succinct de scriitorul Victor Ştir care a subliniat faptul că jurnalistul şi directorul cotidianului “Mesagerul” transcrie un amplu interviu cu Iacobu’ Petreştilor – alias Marian Iacob – care reprezintă, în fond, tocmai elita ţării, în cel mai bun sens, şi tot ce avem noi mai bun ca neam şi naţie…

Cartea intitulată (cam lunguţ, poate?) “Gledinarul care a îmbătrânit odată cu istoria, Iacobu’ Petreştilor” arată impecabil, este tipărită cu litere mari, ca pentru a fi citită inclusiv de elevii din ciclul primar (căci ar avea într-adevăr ce învăţa dintr-însa!), este dotată pe margini cu impresionante chenare şi ornamente, fiind presărată cu poze care ilustrează diverse momente esenţiale în viaţa personajului principal. Un aspect interesant la care alţii nu s-au gândit: volumul include din start, pe prima pagină, o dedicaţie cu semnătura autorului, pentru a se evita probabil diverse momente neplăcute care intervin atunci când autorii acordă autografe.

Descrierile sunt năucitoare încă de la primele pagini, caracterizate de fraze scurte, pline de ritm şi nervi: “O ciocârlie îţi desfată urechile cu trilurile ei armonioase. Te speli rapid într-un lighean emailat de câţiva zeci de ani, muşcat de rugină, în care apa este cristalină. Te speli repede. Zgomotos. Apa scoasă din fântână e proaspătă şi rece ca gheaţa. Un bunic mulge vaca. Iei o cană de metal în mână şi îţi mulge lapte direct din ugerul vacii în ulcică. Aroma laptelui proaspăt este extraordinară…”

La lansarea cărţii-eveniment era cât pe-aici să ajungă şi preşedintele Consiliului Judeţean, Emil Radu Moldovan, însă treburi mai importante şi câteva motive obiective l-au reţinut la timp şi l-au obligat să-şi transmită bucuria în legătură cu apariţia acestei cărţi prin intermediul vicepreşedintelui CJ, Alexandru Pugna, sosit la faţa locului nu neapărat în calitate de critic literar sau cititor pasionat – cât mai ales în cea de specialist şi expert în folclor şi viaţă rurală: “Sunt fericit să vă transmit salutul Consiliului Judeţean şi al preşedintelui Radu Moldovan care vă transmite prin mine bucuria că această carte a apărut” a precizat Alexandru Pugna, referindu-se şi la impresionantul “gest al lui Dorin Arsinte de a nemuri asemenea oameni extraordinari care întregesc bogăţia spirituală a Bistriţei şi Năsăudului”.

“Dar Dorin Arsinte nu se va opri aici! Va zugrăvi în continuare lucruri de mare frumuseţe care vor zugrăvi viaţa spirituală a acestor ţinuturi” a mai spus Alexandru Pugna, fără să uite să ofere, în semn de preţuire, un imens şi minunat buchet de flori dar şi o diplomă de onoare sau excelenţă personajului principal Marian Iacob, invitat la prezentarea cărţii care a fost lansată exact în ziua în care dumnealui împlineşte 94 de ani!

Şi preotul Ioan Titieni din Gledin l-a prezentat în cuvinte deosebite pe Iacobu’ Petreştilor şi l-a felicitat pe autorul care s-a încumetat să aducă la lumină asemenea dezvăluiri despre oameni extraordinari ai Gledinului. Preotul le-a dat chiar şi un sfat celor prezenţi: să invite personalităţi precum Iacobu’ Petreştilor şi la şcolile din oraş, la orele de istorie, pentru a povesti copiilor despre Al Doilea Război Mondial sau despre colectivizare…

Fără să se lase impresionat de emoţii, managerul Bibliotecii Judeţene Ioan Pintea a remarcat, la rândul său, că oameni precum Iacobu’ Petreştilor sunt peste tot – în Feldru, în Runc, în Ciceu sau Căian – toţi am avut măcar o dată privilegiul de a întâlni personaje fascinante ale lumii ţărăneşti – însă Dorin Arsinte reuşeşte să extragă din anonimatului vieţii rurale un personaj extraordinar.

“Una dintre primele calităţi ale cărţii este sinceritatea… Se pun întrebări cât se poate de sincer şi se răspunde la fel de sincer” a subliniat Ioan Pintea, remarcând, totodată, şi faptul că volumul ilustrează o lume pe cale de dispariţie… “Nu mai este lumea copilăriei noastre, nu mai întâlneşti acea înţelepciune ţărănească autentică, toate satele au acum asfalt, sunt interesate de proiecte europene şi peste tot dai peste construcţii care nu mai ţin de sufletul satului… Satul tradiţional este de fapt într-o luptă teribilă cu civilizaţia…” a mai spus Ioan Pintea…