...Milioane şi milioane de fidelităţi şi trădări, sfinţi şi sfinte, femei şi bărbaţi de caracter, bărbaţi şi femei uşuratice. Rangul şi acţiunile acestora au influenţat societatea. Una este Marica Brâncoveanu care a rămas în istorie ca soţie şi mamă de sfinţi şi alta este viaţa amoroasă a lui Alexandru Ioan Cuza, sau viaţa Doamnei Elena.

Toţi au marcat însă istoria şi societatea românească. Nelipsită de la acte şi fapte din viaţa publică, femeia româncă, fie ea Regina sau Doamna Ţării, domniţă, soţie, muză, ibovnică sau chiar spioană, a avut un rol hotărâtor în crugul istoriei noastre, chiar şi atunci când nu era dorită în intimitate (cum a fost cazul lui Radu cel Frumos).

Autorul monumentalei lucrări „Istorie furată. Cronică Românească de Istorie Veche”, Cornel Bîrsan exploatează cu subtilitate izvoare şi documente istorice, lăsând cititorul să tragă singur învăţămintele – notează Nick de Teodoreanu (nepotul lui Păstorel Teodoreanu) în prefaţa unei cărţi lansate zilele trecute şi la Bistriţa, la Centrul Cultural Municipal „George Coşbuc" din Bistriţa.

„Nu este o carte pentru orice cititor obişnuit... Acest volum vine ca o completare, poate, într-un fel, la volumul anterior, demonstrând încă o dată pasiunea autorului pentru istorie şi pentru cercetare. Chiar dacă titlul este captivant, chiar dacă pare un roman fluid care se citeşte simplu, nu este aşa...”, a remarcat Dorel Cosma, amfitrionul întâlnirii, subliniind că dincolo de titlu, cartea ascunde profunde sentimente de patriotism şi dragostea autorului pentru pământul românesc şi istoria sa zbuciumată.

Volumul intitulat „Doamne şi Domniţe, Jupâniţe şi Amante ale Domnitorilor Români” prezintă în aproape 700 de pagini viaţa amoroasă a domnitorilor din Ţara Românească şi Moldova, poate fi consultat la biblioteca Centrului Cultural Municipal sau poate fi comandat on line de pe site-ul editurii Librex.

Au vorbit despre carte prof. dr. Romeo A. Popa şi preotul Nicolae Feier, alături de editorul Ionuţ Radu şi Cristian Moşneanu – care a prezentat publicului şi volumul său Petru Dimitrie Cercel, gentilomul care a fermecat Europa.

„Petru Cercel este fantastic... Foarte mulţi scriu pe net la ora actuală că ar fi fost homosexual. Dar nu este aşa. Ceea ce se omite este faptul că a iubit enorm femeile. A fost singura persoană istorică care a pătruns în haremul turcilor şi s-a culcat cu nevasta sultanului. A reuşit asta printr-o altă amantă. Asta n-o citiţi niciunde... Şi pe regina Margot, regina Franţei, după cum aţi citit sigur în Alexandre Dumas, a reuşit Petru Cercel s-o cucerească...”, a povestit Cornel Bîrsan celor prezenţi la lansare, mărturisind şi faptul că există secvenţe pe care nu le-a introdus în volumul său.

„Noi am avut un domnitor, pe la 1508, pe nume Moise Voievod, nu se ştiu prea multe lucruri despre el, dar se ştie că a avut o nevastă, Ana, şi o fată pe nume Zamfira care s-a refugiat în Transilvania, după moartea tatălui ei.

A avut în Transilvania patru bărbaţi, pe care i-a îngropat, pe rând... Pe mormântul ei scrie în batjocură şi inclusiv copiii ei vorbeau că nu-şi dau seama ce mamă curvă au avut, pardon de expresie...

Această Zamfira a încercat să-l cucerească pe marele boier Ioan Norocea, pe care l-a fermecat, i-a dus bijuterii, era cea mai bogată femeie în acele vremuri şi singura care îşi permitea să dea bani familiei Bathory. Această Zamfira l-a cucerit însă pe Norocea, dar şi pe fiicele sale, între care una se numea chiar Zamfira, cea mai mică dintre fete, cea mare fiind Velica – amanta lui Mihai Viteazu...

La bătrâneţe, Zamfira pentru că nu a reuşit să-l cucerească definitiv pe Norocea a construit o mănăstire, la Prislop – chiar mănăstirea în care a trăit părintele Arsenie Boca. Zamfira a ctitorit-o, a construit-o, a avut grijă ca preoţilor să nu le lipsească nimic. Ca să-şi spele păcatele, cumva...

400 de ani mai târziu, părintele Boca accepta în mănăstirea de la Prislop o domnişoară, Julieta Strâmbeanu, care şi-a ales drept nume la intrarea în mănăstire Zamfira... S-a scris apoi, că i-ar fi fost amantă, că nu i-ar fi fost amantă, că i-a urmărit Securitatea... Dar de ce şi-a pus numele de Zamfira...? Foarte interesant... Nu mi-am permis însă să introduc acest episod în carte, pentru că Nick de Teodoreanu, având legături cu sfera preoţilor, m-a rugat să nu pun aşa ceva în carte”, a mai mărturisit Cornel Bîrsan la Bistriţa. 

Au fost prezentate şi cărţi de spionaj publicate de autoarele Editurii Librex, precum şi volumul Istorie Furată – Întemeierea Ţării Româneşti. Radu Negru Vodă, între legendă, mit şi adevăr – semnată de Cornel Bîrsan, Cristian Moşneanu şi Adrian Anghel.