Te uiți la fotografiile ei și nu-ți vine să crezi că o tânără atât de frumoasă și delicată conduce un camion ca un bărbat. Iar surprizele în ceea ce o privesc pe Maria Daniela Cioancă continuă pe măsură ce conversația avansează. Are doar 22 de ani (în aprilie va împlini 23), e absolventă a Facultății de Administrație Publică, Științe Politice și ale Comunicării - Universitatea Babeș Bolyai. Vorbește foarte bine germana și spaniola, dar nici cu engleza și franceza nu stă rău și scrie foarte corect din punct de vedere gramatical, lucru rar întâlnit printre tinerii de vârsta ei. Așadar, educația și frumusețea sunt într-o antiteză evidentă cu meseria de șofer de camion, pe care o practică de mai bine de o jumătate de an, mai exact din 2 august 2013 - ne precizează ea cu mândrie. Iubește ceea ce face și se bucură să descopere lumea cea mare de la volanul unui camion, cu un entuziasm inocent și molipsitor.

Dacă șofezi de mică, când ajungi mare conduci camionul...

Maria Daniela Cioancă este din Mureșenii Bârgăului și este cea mai mare dintre frați. Mai are doi frați gemeni (un băiat și o fată), ”la fel de ambițioși când vine vorba de condus”, care tocmai au împlinit 18 ani și săptămâna trecută au trecut cu brio examenul teoretic pentru obținerea permisului de conducere categoria B. ”Pasiunea mea de a conduce m-a însoțit încă de mic copil, când tatăl meu îmi povestea despre mașini și mă lăsa să conduc fie prin curte, fie pe drumurile de țară. Vârsta de 18 ani o așteptam cu nerăbdare pentru a dobândi permisul de conducere. La 18 ani mi-am luat numai permisul pentru categoria B deoarece urma clasa a XII-a și m-am axat mai mult pe învățatul pentru bac. În 2010 am absolvit Liceul Radu Petrescu în Prundu Bârgăului, apoi m-am înscris la facultate, la Bistrița la UBB, la FSPAC, secția Administrație Publică. În anul doi de facultate, iubitul meu, detinând permisul de conducere B-E, C-E, s-a angajat la o firmă din Spania care deține camioane înmatriculate și în România. Am hotărât amândoi să obțin permisul categoria C-E și atestatele necesare și să lucrăm amândoi pe camion după ce îmi dau licența în anul trei. Zis și făcut... Am absolvit și la scurt timp am venit amândoi și am început lucrul pe camion. Am stat 6 luni încontinuu numai în camion. Aici e casa noastră...bucătaria..living-ul... dressing-ul...tot. Multora li se pare ciudat, dar eu m-am obișnuit foarte repede și îmi place ceea ce fac” - ne povestește încântată Daniela.

Tânăra bistrițeancă conduce prin toată Europa un camion marca Volvo, albastru ca cerul, de 500 cai  putere, cu cutie automată, servo hidraulic, lat de 2,5 metri, înalt de 4 metri, lung de 16 metri. Masa camionului este de 16 tone, iar încărcat ajunge la 40 de tone.

Sute de kilometri în camion, zeci de kilometri pe role pentru a vizita orașele

În doar câteva luni de șoferie pe camion, Daniela a avut ocazia de a vizita cele mai frumoase țări ale Europei, Germania, Franța și Spania fiind cele mai des tranzitate.

”Vizitez multe locuri...ceea ce îmi place enorm de mult...Recent am oprit pentru a face pauza de 9 ore într-un peco la 9 km de centrul Parisului. Am luat busul pana la metrou și după aceea metroul până în centrul Parisului. A fost deosebit cu toate că mai vizitasem Parisul cu 5 ani în urmă. În aceeași săptămână am stat trei zile la niște buni prieteni în Bruxelles. Am oprit într-un peco și am facut pauză acolo, iar ei au venit după noi. Am vizitat tot Bruxelles-ul...instituțiile europene..centrul orașului și împrejurimile, am vizitat Atomium-ul. Pentru că îndrăgesc sportul avem cu noi în camion role. În septembrie 2013 am fost cu rolele aproximativ 18 km într-o singură zi pentru a vizita Berlinul, un oraș deosebit. Am vizitat în același mod alte multe orașe precum: Hamburg, Barcelona, Madrid, Rotherdam de asemenea.

M-a impresionat foarte mult modul de gândire al străinilor. Aici vorbim de Germania, în primul rând. Făcând o comparație cu țara noastră, îmi pare enorm de rău că niciodată nu vom ajunge la nivelul lor. Și nu mă refer numai la situația economică dintre cele două țări. Mă refer la comportament, la comportamentul persoanelor ce le întâlnesc zi de zi sau la comportamentul participanților la trafic. Nu îi acuz sub nicio forma pe semenii mei din România. Îmi pare rău pentru noi, toți românii, că nu suntem cu un pas mai în față deoarece merităm ceva mult mai bun. Merităm să lucrăm toți la noi acasă, nu să fim sluga străinului și să ducem dorul de cei dragi”.

”Tot timpul mă gândesc la responsabilitatea pe care o am când conduc. Mă gândesc la viața mea și la a celorlalți participanți la trafic”

”După cum le spuneam și prietenelor mele, atunci când îi spun cuiva unde lucrez i se pare atât de ciudat și de greu. În schimb, eu consider ca nu e o muncă atât de grea, presupune foarte multă atenție și condiție psihică. Oboseala e cel mai mare dușman al unui camionagiu deoarece un program de condus are 21 de ore. Noi conducem 18 ore plus încă 2 ore peste cele 18 atunci când nu ajungem la destinație. Condiția este să ne încadrăm în cele 21 de ore. Trebuie multă atenție, iar oboseala trebuie să nu pună stăpânire pe noi atunci când conducem. Tot timpul mă gandesc la responsabilitatea care îmi revine atunci când conduc. Mă gândesc la viața mea și la a celorlalți participanți la trafic. De când lucrez am văzut peste 20 de camioane răsturnate, oameni decedați, mulți răniți și haos pe autobandă. Doar când îmi amintesc de ele îmi sare somnul” - ne povestește cu un aer serios și grav Daniela Maria Cioancă. Este convinsă ”că o fată dă dovadă de mai multă prudență la volan decât un barbat. E adevărat că ei sunt mai pricepuți și mai îndemânatici, conduc mai bine. Dar nici cu fetele nu îmi e rușine...Pe camion am învățat că niciunul dintre șoferi nu ne-am născut "experimentati"...Toți am pornit de jos, niciunul nu am știut să conducem camionul...toți am fost egali odată..toți am învățat și fiecare dintre noi mai are de învățat în fiecare zi câte ceva despre șoferie. Am învățat și m-am obișnuit cu ideea că viața noastră e în mâinile noastre și o singură mișcare greșită poate provoca o tragedie.”

Nu este singura femeie care lucrează pe un camion, dar, cu siguranță, este printre cele mai tinere și frumoase. Anul trecut, în martie, când a sunat la București pentru a vedea dacă i s-au tipărit atestatele la RAR i s-a spus că este cea mai tânără fată din România deținătoare a permisului și atestatelor necesare pentru a conduce un camion. 

”Țin să vă spun că nu numai în firma unde lucrez, ci și în alte firme sunt foarte multe cupluri care lucrează la fel ca și noi doi. La noi în firmă este o tânără portugheză care lucrează singură de câțiva ani. Sunt multe femei care lucrează singure pe camion, în general franțuzoaicele... Unii sunt familiari cu ideea că o femeie poate să facă ceea ce face un barbat, chiar dacă, în general, bărbații tot timpul "cobesc" că femeile sunt un pericol la volan. Sunt bucuroasă deoarece eu niciodată nu am avut discuții de acest gen, nici din partea tatălui meu, nici de la iubitul meu. Ei doi consideră că e un lucru deosebit ca o femeie să conducă un camion și apreciază acest lucru”.

Întrebată dacă firma unde lucrează a avut încredere să-i dea camionul pe mână, având în vedere tinerețea și lipsa de experiență, Daniela ne spune că odată ce-a obținut atestatele, cei de la firmă au avut încredere în ea și adaugă că a contat și faptul că lucrează cu un cineva cu experiență în domeniu, prietenul său.

”Unde văd magazine de haine mi se fac ochii inimioare ;))”

Chiar dacă e șoferiță pe un camion, asta nu o face mai puțin cochetă și iubitoare de modă, ca orice tânără de vârsta ei. Întrebată ce reacție au bărbații care o văd atât de frumoasă la volanul unui camion, frumoasa bârgăuancă răspunde ”Pai se mai uită și ei..Mai am și eu obiceiul să mă aranjez, ca orice femeie...Daa...Îmi place să fiu cochetă și aranjată tot timpul. Țin minte că eram odată în Franța, pe un periferic al Parisului, și pentru că stăteam pe autobandă într-o aglomerație și nu se circula din cauza unui accident, uitându-mă în oglindă am constatat că am câteva fire la sprâncene care nu aveau ce căuta acolo. Mi-am luat penseta și am început să mă pensez...Alți doi dintr-un camion m-au văzut și râdeau să se prăpădească. Au deschis geamul și m-au felicitat...”.

Nu ratează nicio sesiune sănătoasă de shopping, mai ales că din salariul pe care-l are își poate permite să se îmbrace cum vrea ea și să mai pună și bani de-o parte pentru vacanțe sau planurile de viitor. ”Shooping-ul mă atrage ca un magnet. Unde văd magazine de haine mi se fac ochii inimioare ;)). Vânez toate ofertele și obișnuiesc să-mi cumpăr foarte multe haine. Nu am avut timp sa le port pe toate, acum, când am fost acasă. Ne permitem să ne cumpărăm orice acum, nu ne tragem de la nimic și putem merge oriunde. De asemenea, economisim bani pentru planurile noastre de viitor”, completează Daniela.

Singurul lucru care-i lipsește în curse este dragostea familiei, mai precis a mamei și a fraților gemeni. Tatăl său îi este coleg de muncă, iar alături de el parcă dorul de casă trece mai ușor. ”Mi-e dor în primul rând de familia mea. Vorbim foarte des la telefon, dar distanța e mare. Sunt norocoasă că și tatăl meu drag lucrează la aceeași firmă...suntem colegi. Doar mama mea și frățiorii sunt acasă. Dar mi-e dor de ei și de ceilalți din familia mea. Mi-e dor și de prietenii noștri care, în ciuda faptului că nu ne-am văzut 6 luni am ținut legătura și distanța nu a afectat prietenia noastră.”

Are studii superioare în Administrație Publică, dar salariile mici o fac să nu viseze la o slujbă în domeniu

”Am ales Administrație Publică pentru că m-am gândit că lucrurile se vor schimba și în domeniu vor fi mai multe posturi de muncă și mai bine plătite. În plus am studiat în anii de facultate cursuri care mi-au plăcut. De aceea am ales această specializare. În viitor sper să îmi găsesc de lucru în administrație” - ne spune Daniela. Dacă vremurile nu vor fi favorabile mai are o opțiune pregătită. E pasionată de machiaj și coafură și n-ar exclude o pregătire în domeniu și o reorientare profesională. Oricum, deocamdată nu are de gând să renunțe la a fi șofer pe camion:”M-am gândit ca o perioadă de 2-3 ani să continui. Apoi, după ce apare o căsnicie care presupune mai multe responsabilități și atribuții, vor apărea copii în viitor, atunci vreau să fiu aproape de familia mea și de cei dragi.”

”E o meserie cinstită și interesantă, care mi-a imprimat în minte locuri și amintiri care nu se vor șterge niciodată...”

Daniela Maria Cioancă este acum în Germania, în prima cursă de după concediul de trei săptămâni. Nu se va mai întoarce acasă până în vară, când vrea să meargă într-un concediu minunat și binemeritat alături de jumatatea sa din viață și de pe camion, Lucian Florea (26 de ani).

”Vroiam să subliniez înca o dată faptul că îmi place meseria asta. În primul rând pentru că sunt aproape de prietenul meu. Mă trezesc cu drag, abia aștept să vizitez locuri noi, să facem transporturi de marfă către noi destinații și să profităm de fiecare zi. Niciodată de când conduc camionul nu am fost îngrozită sau săturată de el. Chiar dacă pentru mulți această meserie pare dificilă sau neimportantă, eu consider că este un mod ideal de a cunoaște locuri noi, persoane noi. În fiecare zi sunt mii de motive care îți stărnesc interesul și merită să le acorzi atenție. Și dacă sunt fată și conduc un camion nu mi se pare un lucru rușinos sau nepotrivit. Este o meserie care îmi place, o meserie cinstită și interesantă, care mi-a imprimat în minte locuri și amintiri ce nu se vor șterge niciodată” - concluzionează Daniela.