Aflat de la sfârşitul săptămânii trecute încarcerat în Penitenciarul de la Bistriţa, liderul spiritual al MISA – Gregorian Bivolaru a fost de acord să răspundă unor întrebări pentru Bistriţeanul.ro, explicând de ce a ales să-şi schimbe numele din Gregorian Bivolaru în Magnus Aurolsson, cum a fost şantajat, şi de ce se teme că i se va lua viaţa.

Câtă libertate poate exista între cei patru pereţi ai celulei ?

Ce s-ar putea opune depresiei, disperării sau dorurilor de tot felul...? Care ar fi cea mai mare dezamăgire a dumneavoastră de când sunteţi încarcerat? Puteţi conta încă pe vechii dumneavoastră prieteni? Există poveşti şi exemple ale unor persoane private de libertate care susţin că abia în temniţă l-au descoperit pe Dumnezeu. Ar putea fi şi cazul dumneavoastră...?

Sunteţi mulţumit de felul în care decurg lucrurile în MISA care îşi desfăşoară activitatea în România – din 2005 încoace? Presupunând că sentinţa va fi favorabilă pentru dumneavoastră şi veţi fi curând eliberat – aveţi de gând să vă ocupaţi în continuare de MISA în România? Vă tentează viaţa aici sau în altă ţară din Occident...?

Controversatul profesor, scriitor şi instructor despre care Securitatea recunoştea că este „foarte studios, excepţional de dotat intelectual”, acuzat înainte de '89 de ocultism şi magie neagră şi care a ghidat spiritual zeci de mii de oameni – condamnat în 2013 pentru acte sexuale cu un minor – se află de săptămâna trecută la Penitenciarul din Bistriţa, după alte câteva zile petrecute aici şi la începutul lunii februarie.

Gregorian Bivolaru a fost adus în România pe 22 iulie 2016, după 12 ani în care a fugit de autoritățile române, fiind condamnat în lipsă la o pedeapsă de șase ani cu executare pentru comiterea de acte sexuale cu un minor.

Faimosul guru a absolvit liceul Gheorghe Șincai în București în anul 1971. Fișele securității (din 25 mai 1971) consemnează că tânărul Gregorian „este tipul unui om slăbuț, poartă ochelari, foarte studios, dotat intelectual excepțional (...), manifestă preocupare intensă în studierea limbilor vechi, ca: latină, greacă, fiind cunoscut de profesorii liceului ca unul dintre cele mai dotate elemente din liceul respectiv (n.n. liceul Gh. Șincai din București)”.

Tot în acest an, s-a angajat ca muncitor necalificat la Antrepriza de Metrou București pe postul de instalator, în paralel începând să predea primul său curs de yoga. A început să predea oficial yoga în București în anul 1978. A fost condamnat, în 1977, la un an de închisoare pentru multiplicare și răspândire de materiale pornografice, de ocultism și magie neagră. În declarațiile inculpatului erau menționați și câțiva clienți, majoritatea persoane publice ale acelor vremuri. A scăpat de pușcărie deoarece sentința în dosarul său a fost pronunțată în preajma zilei de naștere a lui Nicolae Ceaușescu, care, printr-un decret prezidențial, a dispus grațierea în masă a infractorilor „mărunți”. A doua condamnare s-a produs în 1984, când viitorul lider MISA a primit un an și jumătate pentru că evadase din sediul Securității de pe Calea Rahovei, din București, unde fusese închis pentru prestarea fără autorizație a activității de profesor de yoga. În anii care au urmat, printre „ucenicii” săi a început să circule povestea că evadarea a fost posibilă datorită unor tehnici speciale de yoga.

Imediat după Revoluție, Bivolaru a înființat MISA, care a ajuns să adune peste 40.000 de simpatizanți, din țară și străinătate. Pe 4 iulie 2011 justiția românească a dat verdict (în dosarul 48765/3/2010) că în toți anii de dinainte de revoluție, Gregorian Bivolaru a fost persecutat politic, iar toate acuzațiile enumerate mai sus au fost fabricate de autorități.

Gregorian Bivolaru este dat în urmărire generală pe 4 iulie 2004 pe baza unui mandat de arestare care expiră în octombrie 2004, prelungirea acestuia urmând să fie judecată de către tribunalul din Sibiu. Un al doilea mandat de arestare este emis în data de 15 aprilie 2005 sub acuzația de „trafic de persoane și infracțiuni asociate crimei organizate”. În martie 2005 Gregorian Bivolaru cere azil politic în Suedia, motivând că nu are încredere în obiectivitatea justiției române. Pe 4 aprilie 2005, Poliția suedeză din Malmö îl reține pe Gregorian Bivolaru la Biroul de Imigrări. Cererea de extrădare formulată de autoritățile române împotriva lui Gregorian Bivolaru a fost respinsă de cea mai înaltă instanță suedeză, Gregorian Bivolaru primind azil politic în Suedia în 2005.

Completul de judecată format din cinci judecători ai Curții Supreme din Stockholm a ajuns la concluzia că Gregorian Bivolaru nu are nici o șansă să aibă parte de un proces echitabil în România. A fost nevoie de încă cinci ani pentru ca, în iulie 2010, un complet de judecată al tribunalului din Sibiu să indice drept soluție în acest caz faptul că acesta a fost achitat prin constatarea fie a lipsei de probe (procurorii au refuzat să prezinte mandatele de interceptare, considerându-le secret de stat, așa că interceptările nu au putut fi admise ca probe), fie a prescrierii infracțiunilor de care era acuzat.

Pentru acuzația de trafic de persoane, procesul de la Cluj, al său și al altor învinuiți, nu s-a încheiat, deși excepțiile de neconstituționalitate invocate de cei acuzați au fost deja respinse. Înalta Curte de Casație și Justiție l-a condamnat definitiv pe data de 14 iunie 2013 la șase ani de închisoare, fără suspendare, pentru „actul sexual cu un minor în formă continuată în legătură cu victima Mădălina Dumitru”. Fosta minoră, Mădălina Dumitru, a afirmat însă, pe toată durata procesului de la ÎCCJ că actul respectiv nu există și că ea nu este o victimă a lui Gregorian Bivolaru. De asemenea l-a achitat pentru toate celelalte acuzații din dosar sau a constatat prescrierea lor. Pe 27 februarie 2016, Gregorian Bivolaru a fost arestat în Franța, fiind după extrădarea sa, deținut în România şi solicitând redeschiderea procesului în care a fost condamnat.