Prima dintre „Conferințele Bibliotecii” s-a desfășurat azi, la Extensia Bistrița a Universității Babeș-Bolyai iar invitatul de onoare a fost preotul profesor universitar doctor Ioan Chirilă, președintele Senatului U.B.B. Cluj-Napoca care a povestit studenților detalii surprinzătoare despre originile îndepărtate ale Bistriței, despre cum se poate justifica azi conceptul de cetate ca o simplă anamneză, cum se poate învăța să pășești dincolo de o anumită limită impusă sau cum să faci să nu rămâi într-o zonă limitativă.

De altfel, tema conferinței a fost „Cetatea Bistriței – confesiune, limes și punct de comuniune” iar profesorul Ioan Chirilă și-a început incursiunea istorică amintind că existența Bistriței poate fi plasată unde în secolele II – III, și nu XIII, așa cum se crede...

Erau importante zone de limes în perioada administrației romane pe aceste meleaguri și există date care dezvăluie că cetatea Bistriței ar fi existat încă de atunci. Sunt celebre procesele din 1336 care reflectă acele neînțelegeri pentru suprafețele pădurilor între localnicii români și sașii colonizați aici iar ceea ce pare deosebit de interesant este faptul că românii dețineau atunci titluri de proprietate asupra acelor păduri disputate în instanțele vremii.

„Mai este de făcut multă cercetare istorică pentru a vedea cu exctitate cine a emis acele titluri de proprietate și tot ce derivă din existența lor... Cert este că în secolul XIV aici exista deja o cetate... Dar nu românească...” a mai spus profesorul Ioan Chirilă, amintind de elementele de cultură celtică surprinse în acest spațiu, dar și cronologiile Europei din secolele XI – XII care dezvăluie ce imperii și forțe politice puteau să interfereze aici...

În secolul XIII, în Bistrița existau doar două confesiuni religioase – romano-catolicii nemți și ortodocșii români care, însă, nu aveau biserică în Cetate, cea mai apropiată biserică ortodoxă de lemn fiind tocmai la Sărata sau (paradoxul creștinismului ortodox) biserica din Iad – a spus, mai în glumă, mai în serios, profesorul Ioan Chirilă precizând că în perioada medievală localitatea Livezile era cunoscută și sub numele de Iad.

Abia după secolul XIV, populația germană stabilită aici a trecut la luteranism iar cea maghiară – la calvinism – o altă etapă a contrareformei difuzate aici fiind și greco-catolicismul care a apărut ulterior.

Profesorul Ioan Chirilă a amintit și despre regii care s-au bucurat cu vârf și îndesat de forța economică a cetății Bistrița sau de birurile impuse asupra cetății dar și de strălucita figură a lui Gavriil Bănulescu-Bodoni – născut în 1746 la Bistrița, care a ajuns să întemeieze o academie teologică la Chișinău, fiind episcop și mitropolit la Chilia și Cetatea Albă.

Mari personalități s-au desprins, în decursul istoriei, de pe aceste meleaguri – a mai afirmat Ioan Chirilă, anmintindul pe Sfântul Pahomie de la Gledin, pe martirii năsăudeni, dar și pe cei doi monștri sacri ai culturii acestor locuri – Coșbuc și Rebreanu.

Mai puțină lume știe faptul că Bistrița era și o mare producătoare de pește, mai demult, a adăugat profesorul Ioan Chirilă, în jurul cetății fiind numeroase iazuri și heleștee iar producătorii de pește reușind să intre în conflict cu producătorii de vinuri – dovadă numeroasele procese existente între cele două categorii...

Fără îndoială, însă, Bistrița a rămas în perioada sa medievală, dar și acum, un exemplu și un model de succes al administrației nemțești – o zonă de perfectă întâlnire, multiculturalitate și coabitare între localnici – a conchis profesorul Ioan Chirilă.

În cuvântul de încheiere, Ioan Pintea, managerul Bibliotecii Județene „George Coșbuc” nu a uitat să sublinieze pentru studenții bistrițeni – cam distrați din fire – că este foarte important să-ți cunoști orașul, să nu te plimbi dezorientat prin el ci, dimpotrivă, cât mai articulat, într-un permanent dialog cu orașul...

Evenimentul a fost organizat de Biblioteca Județeană „George Coșbuc” în parteneriat cu Universitatea Babeș-Bolyai, Extensia Bistrița iar managerul bibliotecii a promis că, lunar, asemenea conferințe despre orașul Bistrița și despre județul nostru vor continua...

Nu ratați mâine, de la ora 17.00, în Sala „Liviu Rebreanu” a Bibliotecii Județene serată de poezie intitulată „Eminescu – Seară de literatură Bistrița-Chișinău”. La întâlnire vor fi prezenți și scriitorii Vladimir Beșleagă, Emilian Galaicu-Păun, Dumitru Crudu și Gheorghe Erizanu iar amfitrionul evenimentului este Ioan Pintea, managerul bibliotecii.