An de an, în 5 ianuarie, în Ajun de Bobotează, zeci de locanici din satul Chintelnic îmbracă cele mai urâte haine pe care le au în dulap și-și ascund chipul cu măști îngrozitoare. Localnicii din Chintelnic nu au mutat Halloweenul în ianuarie, ci continuă o tradiție veche de 500 de ani, prin care alungă spiritele rele.
Localitatea Chintelnic s-a transformat astă seară într-un adevărat film de groază. Zeci de săteni s-au îmbrăcat cu cele mai urâte haine pe care le aveau, și-au pus măști de vrăjitoare, strigoi sau draci și au început să colinde străzile localității.
„Ororile” din Chintelnic se repetă an de an, negreșit, de peste cinci secole. Hâzii, cum sunt numiți mascații de ocazie, vizitează fiecare casă din sat și culmea sunt primiți cu prăjituri și băuturi alcoolice, în ciuda gălăgiei și a faptului că își iau peste picior gazdele.
Etnologii spun că acest obicei este păstrat în micuța localitate situată la doar 20 de minute de Bistrița de peste 500 de ani, schimbându-se de la un an la altul doar costumațiile. Localnicii susțin că acesta este unul dintre puținele obiceiuri din zonă care a trecut testul timpului și este respectat cu sfințenie an de an.
Anul acesta, printre hâzi s-a numărat inclusiv preotul din sat Grigore Linul, care vrea chiar anul viitor să pună bazele unui festival dedicat hâzilor. Preotul, care este un susținător al acestui obicei, și-a costumat inclusiv fiica de 8 ani. Din costumație nu au lipsit elemente ale costumului popular.
„Nimic nu este ciudat aici, este un obicei pe care îl păstrăm cu sfințenie. Acest obicei îl regăsim în Transilvania și nu numai, dar în seara de Anul Nou. Aici la Chintelnic avem o tradiție puțin mai neobișnuită, în Ajunul Bobotezei. Noi spunem că creștinii conștientizează prezența spiritelor sau a diavolului și nu se tem de ele”, precizează Grigore Linul.
Deși mulți dintre localnici susțin că mascații alungă spiritele rele, se pare că substratul acestui eveniment este altul. Potrivit preotului Grigore Linul, acum jumătate de secol sau chiar un secol, „hâzii” erau mult mai autentici: purtau costum popular, iar măștile erau făcute din resturi de pânză găsite prin casă.
De asemenea, „hâzii” aveau menirea de a-și spiona prietenii, ginerii, soacrele și a vedea care e zestrea fetelor de măritat și cât de bine era pusă la punct casa. Era foarte important ca cei mascați să nu fie recunoscuți.
„Este un obicei străvechi, de iscodire a caselor. Datează de mult, mult timp și tinerii și ficiorii de însurat și fetele se mascau pentru a intra în casele viitorilor socri sau soacre, pentru a vedea ce au, cu cine vorbește fata sau ficiorul, ce zestre au și așa mai departe”, spune unul dintre hâzi.
.jpg)
0728-237 215
