Deși se povestea despre Paganini că își vrăjea publicul cu interpretările electrizante, pline de energie sau chiar demonice, că din vioara lui ieșeau aburi roșii sau că își electriza audiența cu interpretări fabuloase – astă seară pe scena Sinagogii, în interpretarea reputatului violonist magiar Antal Zalai – capriciile au părut cam palide, scena – lipsită de fior și vlagă iar interpretarea – cam lentă și neobișnuită pentru cei care știau de Capriciile lui Paganini în varianta lor alertă și plină de ritm.

Totuși, profesorii de vioară și instrumentiștii profesioniști au fost încântați de spectacolul susținut de profesorul Universității de Muzică „Franz Liszt” din Budapesta - afirmând, în pauza spectacolului, că este vorba despre partituri extrem de grele și greu de interpretat de violoniști, mai ales într-un maraton de aproape două ore cum a fost cel susținut de Antal Zalai.

Cu toate acestea, în sala de concert atmosfera s-a înfățișat la un moment dat ușor plictisită, rarefiată sau pusă pe tânjeală – nicio coardă de vioară n-a zbârnâit ca să-i trezească cei ațipiți de căldură iar unii au avut timp să-și verifice subtil și mailul pe smartphone...

În fine, se poate să fi fost doar o impresie de meloman (neprofesionist, ok) cu orizonturi prea mari de așteptare sau orientate spre o dimensiune univocă – cert este că acum ne dorim să-l ascultăm și pe Alexandru Tomescu interpretând integrala Capriciilor.... Pentru o mai bună și corectă viziune...;)