Sculptorii invitaţi la Tabăra de sculptură din Bistriţa, anul trecut, au fost Mircea Mocanu, Alexandru Papuc (din Bucureşti, care a expus în iunie o provocatoare expoziţie la Galeria Arcade24), Caius Rotaru (cu care bistriţenii s-au mai întâlnit în Galeria Lina, în 2013), Titi Ceară, Laurenţiu Mogoşanu (participant şi la Simpozionul de artă contemporană de la Sîngeorz-Băi, anii trecuţi) şi Mircea Roman – unul dintre cei mai cunoscuţi sculptori români, rezident în Londra, unde a primit un atelier pe malurile Tamisei în care are dreptul să lucreze până la sfârşitul vieţii.

Mircea Roman a realizat în 2010 şi un monument intitulat „Ingeri la Zid" care îi comemorează pe eroii din Căianu Mare jertfiţi în războaie de-a lungul timpului.

Cele 6 sculpturi de mari dimensiuni, realizate de artişti în andezit, la Bistriţa, vor fi amplasate în părculeţul de pe Strada General Grigore Bălan, din faţa Centrului Judeţean pentru Cultură şi în faţa Sinagogii – a afirmat zilele trecute Gavril Ţărmure, managerul instituţiei organizatoare.

Gavril Ţărmure a mai spus că Bistriţa va fi posesoarea a 12 extraordinare lucrări de artă contemporană, pentru că în 2016 se pregăteşte cea de-a doua ediţie a taberei de sculptură.

Afirmaţia a fost făcută cu prilejul vernisajului unei spectaculoase expoziţii, Vârsta de Bronz, care poate fi vizitată în aceste zile la Galeria Arcade 24 din Bistriţa. Criticul Oliv Mircea a lăudat iniţiativa de a amenaja la Bistriţa un parc de sculpturi şi a atras atenţia că există mulţi sculptori printre cei care expun la Vârsta de Bronz (un exemplu concret: bistriţeanul Ionel Tănase, acum profesor universitar la Universitatea de Arte şi Design din Cluj) care ar merita să deţină o lucrare de for public în oraş.