Joagăre, maşini de scărmănat lâna, pompe manuale de lemn, foarte originale, folosite pe vremuri de pompierii voluntari, în Ghinda şi Maieru, miraculosul izvor „Hebe” din Sîngeorz-Băi – toate au fost minuţios inventariate în opera unui erudit cercetător cu străvechi origini bistriţene. Ultimul volum - despre cinematografele istorice.
Casa Argintarului de pe Dornei a găzduit recent întâlnirea publicului din Bistriţa cu eruditul cercetător Volker Wollmann şi monumentala sa carte „Patrimoniului preindustrial și industrial în România” – finanţată de Forumul Democrat German din Sibiu.
„Cele şase volume au apărut de-a lungul a 8 ani – practic, aproape în fiecare an câte un volum. Urmează să apară ultimul volum, volumul VII, în care tratez cinematografele istorice din România, cu dotarea lor tehnică, cu aparatele de proiecţie care s-au mai păstrat. Tot aici am de gând să prezint şi vechile centrale telefonice, care au dispărut şi ele. Aveau fişe magnetice, pe atunci, căci legătura se făcea manual...”, a mărturisit autorul Volker Wollmann pentru Bistriţeanul.ro.
Cât despre surprizele întâlnite în judeţul nostru, Volker Wollmann a fost impresionat de podurile acoperite de lemn, păstrate pe Valea Someşului, în zona Năsăudului, de cele câteva pompe manuale de lemn, foarte originale, folosite pe vremuri de pompierii voluntari, în Ghinda şi Maieru, sau de teascurile cu două şuruburi din Pintic.
Volker Wollmann vorbeşte în cartea sa şi despre atelajele de pompieri care există în mai multe comune din Bistriţa-Năsăud precum Dumitriţa, Ghinda, Herina sau Şieu, precum şi la sediul ISU Bistriţa, dar şi de „anexa remizei de pompieri, amenajată în mod pilduitor de Primăria Bistriţa în Ghinda, unde se păstrează întregul inventar de atelaje şi ustensile, (inclusiv arhiva) fostei Formaţiuni de Pompieri Voluntari. Una dintre cele două pompe manuale de la Ghinda este un model fabricat în 1893 de celebra firmă care există şi astăzi pe piaţă: C(onrad) D(ietrich) MAGIRUS ULM. În condiţii mai vitrege se păstrează pompa manuală tip W(ilhel)M Knaust, un model mai deosebit faţă de cele prezentate în volumul IV, şi anume sub cerul liber, în curtea ISU «Bistriţa». Este un exemplu rar de pompă care are pe plăcuţa de fabricaţie trecută şi adresa fabricii din Viena: «Leopoldstadt No. 672»”.
Autorul aminteşte şi de faptul că, la începutul secolului XX, în Bistriţa funcţionau mai multe joagăre şi fabrici de cherestea – cum ar fi joagărul întreprinzătorului Johann Lang, acţionat din anul 1909 cu două roţi hidraulice (cu admisie inferioară), sau fabrica de cherestea „Fried & Benedek” dotată cu mai multe maşini cu abur, şi nu uită să menţioneze şi fântâna cu apă minerală „Hebe” din staţiunea Sîngeorz-Băi – ilustrată cu o fotografie a unui izvor, dar şi o reclamă de pe vremuri.
„Pentru a pune în relief calitatea apelor minerale din localitate, fântâna a fost denumită după zeiţa tinereţii veşnice, Hebe, fiica lui Zeus. Proprietăţile medicinale ale apelor minerale din zonă au atras turişti încă din 1800...”, remarcă Volker Wollmann.
Cercetătorul menţionează în cartea sa şi cele două piese provenite de la un atelier de dărăcit din Ilişua care urmează să fie transferate la Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud. Este vorba despre un darac cu discuri – o maşină de scărmănat lână, produsă probabil în fabrica de maşini „Andreas Rieger” din Sibiu şi un darac de mână (leagăn).
Eruditul cercetător Volker Wollmann (cu străvechi origini bistriţene) îşi continuă astfel ambiţiosul demers de înregistrare şi analiză a patrimoniului preindustrial şi industrial aflat în stare gravă de descompunere.
Enciclopedica lucrare dedicată patrimoniului preindustrial și industrial din ţara noastră, având la bază o documentare bibliografică și de teren exhaustivă, însoțită de o ilustrație bogată, într-o ținută grafică impecabilă, este publicată la Editura Honterus din Sibiu şi poate fi comandată de la Forumul Democrat al Germanilor din România, instituţie care a şi sprijinit financiar apariţia celor 6 volume de până acum care pot fi consultate, de asemenea, în sala de lectură a Muzeului Judeţean din Bistriţa.
Lucrarea oferă o imagine plină de sugestii asupra realizărilor tehnice, inventivității și personalităților care au contribuit la dezvoltarea economică și științifică a României moderne.
Despre lansarea precedentelor volume la Bistriţa puteţi citi accesând linkurile de mai jos:
UIMITOR: Bistriţa a luat faţa Sibiului cu câteva elemente de patrimoniu industrial (VIDEO)
VIDEO: O scroafă legendară – pe peretele unei biserici din Bistriţa-Năsăud!