Povestea Ioanei Nechiti seamănă la început cu povestea altor tineri din Feldru care au plecat peste hotare să-și găsească un rost în viață. Doar că ea n-a plecat ca majoritatea pentru un loc de muncă, ci pentru că vroia să studieze mai mult. A făcut un an la Litere, la Cluj, și apoi și-a dat seama că nu era ceea ce dorea în materie de studii. A plecat în Germania și astăzi face cercetare, în cadrul Universității din Jena. Cercetează limbile minoritare, care mor, și o fascinează o temă legată de folclor, mai exact, este convinsă că acesta este cel mai important element în păstrarea unei limbi. În Germania, la evenimentele de care era interesată, l-a cunoscut pe Benjamin, un tânăr francez care părea să aibă aceleași gusturi ca și ea. Povestea lor de dragoste a curs la fel de frumos ca oricare alta și după căsătoria civilă din Germania, ieri au vrut o nuntă în Feldru, autentică, așa cum și-au dorit-o amândoi, mari iubitori de ”lucruri simple, autentice”.

Ioana și-a dorit ca nunta ei să respecte toate tradițiile vechi, mai ales că unul dintre nași este Thede Kahl, etnolog și lingvist recunoscut în plan internațional, profesor la Universitatea din Viena și cea din Jena (Germania). Căsătorit cu o româncă, mai exact aromâncă, acesta a venit la nuntă îmbrăcat în costumul popular machedon. Thede Kahl, o personalitate a istoriografiei europene, vorbește perfect mai multe limbi din Balcani, inclusiv româna, așa că ieri nu i-a fost greu să socializeze cu nuntașii din Feldru.

Alături de acesta, nași ai cuplului au mai fost un indian și jumătatea sa, o altă familie de nași a fost din America, dar nași au mai fost și amici de-ai cuplului din Germania și Franța. Dintre cele șase perechi de nași (ca pe la Feldru), singurii de origine română au fost Călina și Emil Șestac, Călina fiind prietena din copilărie a Ioanei. Interesant este că toți nașii împărtășesc aceeași dragoste pentru tradiții, păstrarea lor, astfel încât îmbrăcarea costumului popular n-a fost o corvoadă, ci plăcere și bucurie pentru toți, indiferent de naționalitate. Aproape 30 de invitați au fost din străinătate și, cu mic cu mare au îmbrăcat costume populare românești. Nemți, francezi sau nașul din India au purtat cu toții, inclusiv copiii, costumele populare pregătite cu mare drag de familia miresei.

Dacă mama miresei a găsit în lada de zestre șase costume populare pentru femei și alte șase pentru bărbați, restul costumelor pentru invitați le-au făcut rost de la neamurile din sat. Timp de o săptămână numai s-au spălat, călcat și pregătit costume polpulare din zona Feldrului pentru toți nuntașii.

Ieri, la ora 14.00 fix, nunta a început cu sosirea ”cemătorilor”, însoțiți de steagul de nuntă. N-au lipsit nici ceterașii, starostele, dar și călăreții care conduceau alaiul până la biserică. Slujba religioasă, dar și strigaturile de nuntă au fost traduse în trei limbi, germană, franceză și engleză. De altfel, Ioana Nechiti a vorbit la nunta sa patru limbi pentru a-și întreține invitații. De acasă și până la biserică nuntașii au mers pe jos, cu călăreții conducând alaiul și au sfidat ploaia măruntă care s-a pornit din senin. În fața preotului și a nașilor din toată lumea, mirii și-au jurat iubire și credință veșnică. Probabil că de mult timp în biserica din Feldru n-au fost la o nuntă atâția oameni îmbrăcați în costum popular.

După slujba religioasă de la biserica din sat, alaiul de nuntași s-a îndreptat spre complexul turistic Alpina Blazna, acolo unde invitații au avut ocazia să cunoască ce înseamnă mâncarea tradițională și ospitalitatea românească.