Pe Cornelia Vîrtic de 72 de ani o găsim alături de un nepot, într-o casă spațioasă din Maieru. Deși ne întâmpină cu un zâmbet larg și cu multă voie bună, doamna Vîrtic nu a avut o viață tocmai ușoară.

Cornelia a avut nu mai puțin de 11 copii, unul dintre ei decedând la naștere, iar altul pe când avea doar 42 de ani pe un pat de spital. Soțul îi este și el mort de mai bine de 30 de ani.

Tanti Cornelia se numără printre mamele eroine, care au și dat titulatura „comuna mamelor eroine”, localității în care a copilărit Liviu Rebreanu. Înainte de Revoluție zeci de mame din Maieru au primit „Medalia Maternității” și „Ordinul Gloria Maternă”.

Atât de multe medalii s-au adunat în comuna bistrițeană, încât în muzeul din localitate „Cuibul visurilor” a fost amenajat un loc special unde acestea sunt expuse la loc de cinste.

„Am fost o comună cu copii mulți, multe din mamele de aici au făcut copii mulți. Mai înainte făceau 10-11 copii, acum numai câte unu, așa au și nurorile, numai câte unu”, spune Cornelia Vîrtic.

Singură cu 10 copii la doar 40 de ani

Cornelia a avut primul copil la 20 de ani, iar ultimul pe când avea 36 de ani. Pe când cel mai mic avea doar 6 ani soțul i s-a prăpădit, astfel că tanti Cornelia s-a văzut nevoită să le poarte de grijă la toți de una singură.

Își amintește și acum cât de greu i-a fost și în câte locuri era nevoită să lucreze pentru a se asigura că are ce să le pună la toți pe masă mâncarea cea de toate zilele.

„Lucram de dimineață până seara la câmp sau la femeile din sat care mă chemau să le mai ajut, ca să îi pot ține pe toți”, spune tanti Cornelia.

Trei dintre copii i-au fost luați de protecția copilului din perioada comunistă, asta pentru că reprezentanții statului au considerat că femeia nu poate să-i întrețină pe toți. 4-5 ani au petrecut copiii femeii în casa de copii din Bistrița, iar pe când aveau 15-16 ani s-au întors alături de mama lor.

Deși acum se bucură de câteva camere spațioase, acum 30 de ani și spațiul era o mare problemă, își amintește tanti Cornelia. Aceasta spune că erau nevoiți să doarmă și câte trei într-un pat din  cauza lipsei spațiului. Cultul muncii l-au moștenit toți copiii ridicându-și case frumoase ba în Maieru unde au rămas o parte dintre ei, ba în Spania sau Italia.

Cu copiii însă au fost mai cumpătați, astfel că tanti Cornelia are doar 11 nepoți de toți.

Mândră nevoie mare de copiii săi, tanti Cornelia are un singur regret: își vede puii doar în fotografii, rar reușind să-i adune pe toți la aceeași masă. Nici măcar de sărbători acest lucru nu se întâmplă, cei care locuiesc peste hotare fiind de multe ori împiedicați de patroni să revină în țară.

Măierencele „nu și-au mâncat sufletu” , au născut toți copii dați de Dumnezeu

Întrebată de ce crede că Maieru a primit titulatura de „comuna mamelor eroine”, Cornelia are o explicație foarte simplă: „Măierencele nu și-o mâncat sufletu, nu o renunțat la ei, i-o născut pe toți pe care i-o dat Dumnezeu”.

O altă explicație este vehiculată mai în glumă de către locuitorii comunei. Aceștia spun că în perioada comunistă, un tren care oprea zilnic la ora 5:00 în gara din localitate trezea toată suflarea satului și până să meargă la câmp sau să se apuce de muncă măierenii aveau și alt gen de...activități.