”Recunosc că pentru mine a fost un prim semnal de alarmă subiectul abordat în ziarul dvs. Am urmărit cu interes episoadele din demersul dvs. jurnalistic, iar acum, când ați făcut referire direct la patrimoniul RNP, prin Direcția Silvică Bistrița-Năsăud, am considerat că e momentul să intervin direct și să cer să se facă lumină. Vreau și eu, ca și dumneavoastră, să aflu unde se termină legea și încep abuzurile în numele legii, dacă este vorba despre așa ceva. E un subiect prea important pentru a fi trecut cu vederea și de aceea eu, în calitate de ministru în Guvernul României, care vreau ca legea să fie lege pentru toată lumea, cer instituțiilor abilitate să cerceteze aspectele prezentate de dvs., iar dacă se constată că legea a fost încălcată, că cineva a făcut abuzuri sub umbrela unor reparații istorice, să răspundă. Pe mine nu mă interesează numele, interesele, ci faptele. Iar dacă acestea se dovedesc a fi ilegale, atunci oricine s-ar face vinovat de producerea lor, să răspundă” - a declarat ministrul Doina Pană pentru Bistrițeanul.ro.

Vezi AICI în EXCLUSIVITATE documente care dovedesc cum a vândut în 2005 Uniunea Comunelor Grănicerești Năsăudene un bun care apare și astăzi în patrimoniul și lista de inventar a Direcției Silvice Bistrița. O situație similară este și la Anieș, unde a fost vândută către două persoane brigada silvică și terenul. În timp ce Uniunea vindea de zor bunurile pe care nici n-a apucat să pună mâna, instanțele superioare, inclusiv Înalta Curte de Casație și Justiție, NU recunoștea prin sentințe definitive calitatea de MOȘTENITORI pe care grănicierii o clamau în baza unei încheieri civile parafate de judecătorul Raus Pompei, cel care astăzi este nici mai mult nici mai puțin decât juristul Uniunii care revendică 54 de clădiri ale Direcției Silvice, dar și școlile și liceele din Năsăud (70 la sută din patrimoniul orașului) și spitalul de B-dul Independenței din Bistrița, clădirile și terenul aferent.