Statueta a fost identificată în colecția muzeului școlar din Budești și reprezintă un unicat – precizează Radu Zăgreanu, arheolog la Muzeul Județean Bistrița-Năsăud.

Instituția a prezentat ieri publicului numărul dublu (2016 – 2017) din Revista Bistriței – anuar de prestigiu al instituției, care conține articole dedicate Centenarului Marii Uniri și alte subiecte care valorifică și promovează activitatea de cercetare de teren, dar și pe cea teoretică.

Publicația reunește un număr de 29 de articole semnate de specialiști și cercetători din muzee, arhive, institute de cercetare și universități din țară și din străinătate. Între temele de interes propuse atenției publice și specialiștilor se află și „Aspecte ale vieții cotidiene și ale mentalității colective în timpul Primului Război Mondial. Studiu de caz: Anul 1917” (Petre Din), „Istorie și memorie” (Toader Nicoară), „În România Mare. Contribuții documentare referitoare la situația județului Bistrița-Năsăud” (Adrian Onofreiu), „Mortaria din castrul roman de la Ilișua” (Corneliu Gaiu), precum și un studiu semnat de arheologul Radu Zăgreanu despre statueta din teracotă din epoca romană de la Budești (județul Bistrița-Năsăud).

Ioan Hedeș este cel care s-a ocupat în ultimii ani de muzeul local din Budești și tot lui i se datorează faptul că această colecție nu s-a risipit și se păstrează în condiții deosebite, mai ales că în foarte multe cazuri similare aceste colecții au fost distruse cu desăvârșire, mai precizează Radu Zăgreanu, subliniind, între altele, caracterul unic al statuetei: „Este singura care s-a păstrat întreagă din Dacia până în acest moment, ea constituind un unicat. Iconografic este o premieră, fiind unica statuetă de tip Genius Cucullatus de tip ithiphallic. Este posibil ca statueta de la Budești să constituie un tip iconografic aparte, o interpretare locală a unei manifestări religioase răspândite la scară mică în Dacia”, punctează Radu Zăgreanu.

În ceea ce privește locul de descoperire a statuetei, cercetătorul precizează că în imediata apropiere, în punctul numit de localnici „Tăuți”, este menționată descoperirea unei monede romane – un denar de bronz datând din perioada domniei lui Marcus Aurelius, emisiune Roma 163-164 după Christos.

Descoperiri ceramice de epocă romană au fost semnalate și în vatra satului, o parte din ele fiind încă păstrate în colecția muzeului și convingându-i pe specialiști că în zonă a existat cel puțin un sit arheologic de epocă romană, foarte probabil o așezare rurală.

Despre numărul 2016/2017 al Revistei Bistriței au vorbit la lansare istoricul Vasile Duda și cercetătorul Claudiu Gaiu care a amintit că perioada istorică surprinsă în studiile revistei se întinde din preistorie până în epoca modernă și contemporană, a mulțumit colegilor cercetători de la Direcția Județeană a Arhivelor Naționale și celorlalți colaboratori care și-au găsit mereu loc în paginile revistei pentru a-și valorifica cercetările.

Contribuțiile editate în cadrul acestei publicații au fost verificate de un comitet științific compus din reputați specialiști din domeniul istoriei precum: acad. Dumitru Protase (Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca), prof. univ. Toader Nicoară (Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca) și dr. Volker Wollmann –(Gundelsheim, Germania).