Cum se face că toţi îl recunoaştem pe Eminescu, deşi foarte puţini îl cunosc cu adevărat?! s-a întrebat astă-seară scriitorul Vasile Gogea, în Galeria Lina, în deschiderea expoziţiei documentare “Eminescu şi noi”, adăugând că – inevitabil – pentru cultura şi literatura română Eminescu este un munte.

Iar în faţa unui munte, există trei posibile atitudini, a mai spus Vasile Gogea, amintind de atitudinea unui turist (cu peturile şi gunoaiele lăsate în urmă sau cu inevitabilul echipament neadecvat), atitudinea unui specialist (în care intră arhiviştii, alpiniştii pasionaţi, geografii, speologii sau geologii) dar şi atitudinea de locuitor al muntelui Eminescu – de muntean sau păstor de cuvinte...

“Eminescu este multiplu... Avem de-a face cu un Eminescu liberal, un Eminescu bolnav, Eminescu cel conservator, Eminescu războinic, Eminescu cinic, trădat sau romantic, Eminescu “arestat” de legionarii care l-au declarat protolegionar, Eminescu care nu mai interesează pe nimeni...” a mai spus Vasile Gogea subliniind că cel mai important în ziua de azi ar fi să încercăm să găsim resursele şi energia de a ne raporta la un Eminescu personal, dacă naţional pare mai dificil...

Dan Coman a admis şi el că ar fi cazul să renunţăm la festivisme: „Dacă Eminescu ar trăi azi şi ar vedea cum este receptat şi folosit de toţi românii, ar spune doar “’tu-i neamu’ mă-sii!”, singura înjurătură la care poetul recurgea, de altfel – a mai spus Dan Coman.

Eminescu are cea mai tristă receptare posibilă dintre toţi poeţii. Şi cel mai trist destin. Pentru că este folosit ca un instrument într-o serie de clişee ruşinoase de profesori, politicieni, elevi sau oameni de rând. Este un autor fenomenal, dar când vine vorba de receptarea lui, s-a ajuns la blazare...

Dan Coman a mai povestit că tocmai s-a întors de la Botoşani, unde primarul organizase un concurs de memorat "Luceafărul" – fiecare copil care a reuşit să înveţe pe de rost cele 98 de strofe ale poemului a primit câte o tabletă. Şi asta în condiţiile în care se ştie clar că 3 din 4 copii în România nici nu înţeleg şi nici nu ştiu să povestească ce anume citesc...

După inaugurarea expoziţiei, a urmat un concert extrem de reuşit susţinut de 6 dintre cei mai străluciţi elevi ai Liceului de Muzică „Sigismund Toduţă” din Cluj-Napoca: Sabina Silaghi, Alexandra Potopea, Carina Coste, Radu Kiş, David Popescu şi Maria Marica într-un recital de excepţie dedicat împlinirii a 69 de ani de la eliberarea prizonierilor din lagărul de concentrare nazistă Auschwitz.