Iosif Ciunterei are 20 de ani și este student la UBB, la Facultatea de Istorie și Filosofie, secția Etnologie. Feldrihanul se declară îndrăgostit de tradițiile românești, motiv pentru care promovează diverse obiceiuri și oameni în emisiuni la radio și TV de câțiva ani.

Tânărul vrea să refacă drumul cânepii, să arate celor mai tineri cum această plantă se transforma acum 50-100 de ani în fire, iar firele erau folosite pentru a da naștere mândrelor costume populare.

„Ideea a venit făcând emisiunile la radio cu țăranii. Cam în fiecare emisiune îi întrebam de hainele populare și vrând-nevrând ajungeam la cânepă. Astăzi nu se mai cultivă (cu câteva excepții). Văzând că țăranul vorbește cu atâta drag despre lucrul cu cânepa dar parcă și cu un dor nebun și cu o dorință profundă de a mai vrea să lucreze cu cânepă m-a cam pus pe gânduri... așa că într-o zi..aflându-mă la Muzeul Poarta de su Feleac de pe Valea Soporului i-am propus proprietarului să facem o cultură de cânepă, iar proiectul să-l numim „Drumul cânepii”, povestește Iosif cum a luat naștere ideea sa ce pare absurdă pentru unii.

Tânărul va cultiva anul acesta cânepă chiar în curtea muzeului, începând cu o cultură mică de doar 3 ari. Dacă proiectul va avea succes, acesta se gândește să-și extindă cultura.

Ce vrea să facă de fapt tânărul?

Ei bine, Iosif vrea să arate lumii cam care sunt etapele parcurse de cânepă până când se transformă în țesătură.

„Vrem să reconstituim, atât cât putem, fazele prin care trece fibra de cânepă, de la recoltare până ajungea să fie toarsă, țesută, albită și chiar îmbrăcată. Toate acestea cu ajutorul țăranilor de pe Valea Soporului din Cluj-Napoca”, explică Iosif.
Directorul muzeului și țăranii din zonă vor veni și cu know-how-ul despre cum se cultivă această plantă și cum se prelucrează.

DIICOT-ul i-a pus gând răul lui Iosif

Până una alta însă, Iosif a fost dezamăgit de birocrația care l-a purtat la diverse instituții ale statului de zeci de ori până acum. Iosif a ajuns și pe la DIICOT, care trebuie să-și dea acordul pentru ca el să materializeze acest proiect, asta pentru că în legislația românească cânepa încă este drog.

„Cânepa românească este, din păcate, drog pe hârtii. Deși pe certificatul seminței achiziționate de mine scrie negru pe alb că procentul de drog este de 0,019”, explică Iosif.

După ce i-au verificat la sânge locul plantării, care nu este deloc neortodox, fiind situat chiar în curtea unui muzeu, DIICOT-ul i-a impus tânărului să-și păzească cultura cu ajutorul camerelor de supraveghere...

„Noi în țara asta avem multe oportunități, putem profita de orice, suntem o „bijuterie” de popor..dar din păcate legile date de niște oameni incapabili te împiedică să faci multe lucruri”, concluzionează tânărul agricultor.