Un afacerist din Bistrița-Năsăud se pregătește să revoluționeze prelucrarea lânii de oaie, care este momentan aruncată sau arsă de oieri. Acesta vrea să transforme lâna în material izolator, despre care spune că este cel mai eficient de pe piață.
În urmă cu două săptămâni, ministrul Agriculturii Petre Daea s-a întâlnit cu mai mulți oameni de afaceri din țară pentru a discuta despre posibilele soluții care există pentru valorificarea lânii de oaie.
Unul dintre cei care s-a întâlnit cu ministrul Agriculturii este Emil Iugan, care intenționează să pună în județul nostru bazele primei fabrici de prelucrare a lânii și transformare a sa în material izolator.
„Dacă pentru carne și lapte putem vorbi despre o valorificare, lâna este 0 și de aici am pornit. Am trimis oameni de la firma mea în străinătate și lucrăm de vreo doi ani la acest concept”, a spus Emil Iugan.
Momentan, acesta vrea să identifice alături de specialiștii ministerului o sursă de finanțare, întrucât o asemenea unitate de producție va costa în jur de 4-5 milioane de euro.
Omul de afaceri spune că se pregătește pentru acest proiect de mai bine de doi ani și chiar și-a trimis o parte din angajați în țări cu tradiție în producerea acestui material, cum sunt Austria, Germania, Italia sau Elveția, pentru a fura secretele acestei industrii.
„Am adus și specialiști din străinătate la Bistrița și am învățat să proiectăm construcții din lemn și cum se face materialul izolator din lână. Acesta se utilizează tot mai mult în Austria, Germania, Italia, Elveția și Turcia, deși ei nu au resursele pe care noi le avem, pentru că suntem o țară cu un număr mare de oi. Am fost peste tot, am adunat informații și avem soluția tehnologică necesară pentru a produce acest material”, a explicat Iugan.
Materialul izolator din lână de oaie ține iarna cald și vara răcoare, făcând astfel și economii la consumul de căldură și respectiv energia consumată prin intermediul aerului condiționat.
Haina mioarelor se potrivește pe toate tipurile de construcții, de la lemn la cărămidă sau BCA. Acesta poate fi folosit pe pardoseli, pereți, planșee și acoperișuri.
„Resturile” rezultate în urma prelucrării lânii, pot ajunge în industria farmaceutică
În urma prelucrării lânii se pierde în jur de 30-40%. Aceste „resturi” pot fi folosite însă pentru alte două subproduse, care sunt la fel de valoroase. Este vorba despre lanolina, un tip de grăsime care se găsește în stare naturală în lână și care este foarte folosită pentru creme și alte produse cosmetice.
Lâna inferioară poate fi folosită și ea pentru producerea unui îngrășământ foarte eficient în legumicultură și cultura florilor. Pentru toate aceste produse trebuie certificare și recunoaștere internațională pentru a putea fi comercializate.
„Vrem să facem aici la Bistrița un prim model, care ulterior să fie multiplicat în țară. Aceasta va fi o încercare reușită, pentru că nu pornim la drum cu niște elemente necunoscute. Am făcut cercetări, verificări și știm că va merge. Aceasta este cea mai bună utilizare imediată și în cantități mari”, mai spune Emil Iugan.
Fabrica din județul nostru ar urma să asigure prelucrarea lânii provenite de la un sfert din numărul total de oi din România. În ciuda faptului că fabrica încă nu există, oierii pot să păstreze încă de pe acum lâna, materialul brut rezistând și câțiva ani, dacă este păstrat corespunzător.
Ministrul Agriculturii Petre Daea a anunțat deja că are de gând să îi sprijine pe oierii care vor să comercializeze lâna rezultată de la mioare cu un ajutor de minimis de un leu per kilogram. Hotărârea de Guvern urmează să fie supusă aprobării săptămâna viitoare.
Foto: greenly.ro