Cât îl apără imunitatea pe care a căpătat-o devenind președintele României pe Klaus Iohannis în procesul cu ANI? Este o întrebare la care specialiștii în drept constituţional și administrativ se contrazic. Unii susțin că procesul dintre Klaus Iohannis şi Agenţia Naţională de Integritate ar trebui suspendat deoarece preşedintele se bucură de imunitate. Alţii spun că imunitatea prezidenţială se referă doar la fapte penale şi declaraţii politice, nu şi la probleme administrative.

În aprilie 2013, Agenția Națională de Integritate a constatat că primarul Sibiului, Klaus Iohannis, se afla în stare de incompatibilitate deoarece are şi calitatea de reprezentant al municipiului în Adunarea Generală a Acţionarilor SC Apă Canal SA Sibiu, din 5 august 2010 şi SC Pieţe SA, din 30 aprilie 2009.

În primă instanță, fostul primar al Sibiului a câștigat la Curtea de Apel Alba Iulia procesul intentat ANI care îl acuza acuza de incompatibilitate. ANI a făcut însă recurs anul trecut la Înalta Curte, fiind stabilit termen în acest dosar pe 14 ianuarie. Discuțiile și dipsutele pe această temă sunt numeroase, specialiștii în drept interpretând diferit legislația privind imunitatea președintelui.

Primarul Bistriței, Ovidiu Crețu, este interesat direct de acest proces, fiind de părere că „dacă pierde Klaus Iohannis, pierd și eu”.

Zilele trecute, judecătorii Curții Constituționale a României, condusă de bistrițeanul Augustin Zegrean, cel care este și unul cei care a elaborat prima Constituție a României de după Revoluție, au explicat ce înseamnă imunitatea prezidenţială.

Conform magistraților CCR există două aspecte ale imunităţii prezidenţiale: iresponsabilitatea - protecţia pentru declaraţiile politice - şi inviolabilitatea - suspendarea temporară a urmăririi penale, singurul lucru de care poate fi acuzat președintele fiind „trădarea”. Explicația CCR nu este deloc liniștitoare nici prentru președintele ales, nici pentru primarul Crețu care și-a pus speranțele în sentința din 14 ianuarie.

În plus, șefa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Livia Stanciu, a declarat chiar marţi că dosarul de incompatibilitate al preşedintelui Klaus Iohannis îşi urmează cursul firesc, ca şi până acum.

Pe 27 ianuarie, Ovidiu Crețu se va prezenta în fața magistraților de la Înalta Curte de Casație și Justiție în proces cu Agenţia Naţională de Integritate. Și el a fost acuzat de ANI, în septembrie 2013, că s-ar fi aflat în incompatibilitate în perioada 1 octombrie 2012 – 21 ianuarie 2013 după ce a fost reprezentant- asociat persoană juridică în cadrul SC Business Park Bistriţa Sud SRL, societatea care administrează Parcul Industrial Bistriţa Sud.

Spre deosebire de Klaus Iohannis, care a câștigat în primă instanță, primarul Bistriţei a pierdut la Curtea de Apel Cluj procesul intentat Agenţiei Naţionale de Integritate. Ultima cale de atac este la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, termenul de judecată fiind 27 ianuarie 2015.

În ultima conferință de presă, Ovidiu Crețu a spus că „sunt exact în aceeaşi situaţie cu unul din procesele domnului preşedinte ales, Iohannis. Aştept să văd dacă preşedintele nou ales va fi constatat în incompatibilitate și de Înalta Curte. Dânsul a fost mandatat, exact ca şi mine, să depună documentele pentru societatea care administrează pieţele la ei, la Sibiu. Și eu am fost mandatat pentru acelaşi lucru, însă pentru Parcul Industrial. Diferenţa este că el a câştigat în prima instanţă, iar eu am pierdut, dovadă că instanţele judecă separat și independent. Sunt convins că, în situaţia în care va pierde procesul şi va deveni incompatibil, voi pierde şi eu, iar dacă el câştigă, ar trebui, în mod firesc să câştig şi eu”.

"Spun însă încă o dată că lucrurile nu sunt în regulă din acest punct de vedere, în sensul să interpretarea dată şi de ANI şi de instanța de la Cluj nu sunt în regulă. Nu am participat la nicio acţiune a Adunării Generale, nu s-au dat bani, nu există aşa ceva, și totuşi se merge pe linia asta. Asta e...” - a mai spus Ovidiu Crețu în ultima întâlnire cu presa de anul trecut.

Chiar dacă primarul Bistriţei așteaptă sentința în dosarul lui Iohannis, sentințele date deja de ÎCCJ nu sunt favorabile. Chiar la finalul lunii decembrie, primarul orașului prahovean Comarnic, Vasile-Dorian Botoacă, a pierdut procesul de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi, drept urmare, își va pierde mandatul de primar.

Dorian Botoacă este primul edil învins definitiv de ANI. Acesta a fost declarat incompatibil de Agenţia Naţională de Integritate în iunie 2013 fiind acuzat că s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 19 iunie 2008 - 15 iulie 2010, întrucât a exercitat simultan atât funcţia de primar al oraşului Comarnic, jud. Prahova, cât şi calitatea de persoană fizică autorizată „BOTOACĂ I. VASILE DORIAN".

Primarul din Comarnic a câștigat în primă instanță, la Curtea de Apel Ploieşti, însă luna trecută, magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au admis recursul formulat de ANI, au casat sentinţa pronunţată de magistraţii de la Curtea de Apel Ploieşti şi au declarat recursul primarului din Comarnic ca neîntemeiat, condiții în care acesta și-a pierdut mandatul.