Un bistriţean a descoperit sâmbătă, în Pădurea Codrişor, ceea ce credea că este un sigiliu de breaslă medieval. Când s-a prezentat cu el la Complexul Muzeal Judeţean pentru a-l dona, însă – surpriză! Sigiliul nu aparţinea unei bresle, ci era chiar sigiliul cetăţii, datând probabil din secolele XIV – XV şi având o valoare foarte mare!
Alaltăieri, după ce a participat la ecologizarea pădurii Codrişor propusă de Asociaţia Bistriţa Civică, Daniel Georgiu – specialist IT şi pasionat, între altele de comorile istorice aflate sub pământuri, care pot fi scoase la lumină cu ajutorul detectoarelor de metale – a descoperit un sigiliu medieval despre care credea că aparţine breslei fierarilor şi potcovarilor.
După ce s-a prezentat însă cu obiectul descoperit la George Marinescu, cercetător în cadrul Complexului Muzeal Judeţean, s-a confruntat cu o surpriză de proporţii!
Nu era vorba despre un simplu sigiliu medieval de breaslă, ci despre însăşi pecetea cu simbolul cetăţii Bistriţei – struţul, care apare reprezentat şi pe stema Bistriţei medievale.
“Din primele analize efectuate în această dimineaţă, se pare că este capul de struţ care iese dintr-o coroană. Este o piesă mică, din bronz, are 2,5 centimetri înălţime şi 1,8 centimetri diametru. În acea epocă existau sigilii medievale realizate din argint, de dimensiuni mai mari, de până la 10 cm diametru, deci despre piesa descoperită în Pădurea Codrişor nu se poate spune că ar fi aparţinut judelui sau unui funcţionar înalt din administraţia locală. S-ar putea presupune că a fost folosit, în schimb, de un funcţionar de rang inferior sau chiar de un meşter care avea şi aprobarea necesară în epocă de a-l folosi…” a explicat cercetătorul ştiinţific George Marinescu pentru Bistriţeanul.ro.
Sigiliul datează din epoca medievală, posibil secolele XIV – XV, sau chiar XVI, XVII şi este o raritate, deoarece struțul este înfăţişat cu capul spre dreapta, şi nu spre stânga, aşa cum apărea în reprezentările acelor vremuri. "Din câte ştiu, nu cred că mai există un alt sigiliu al Bistriţei la Muzeul Judeţean, dar vom cerceta colecţiile mai vechi, din anii '50 - '60, pentru a avea o confirmare" a mai spus George Marinescu.
Stema cu struţ apare încrustată şi pe vechea Poartă a Lemnelor iar un fragment din stemă poate fi admirat şi la Muzeul Judeţean, a mai spus George Marinescu pentru Bistriţeanul.ro.
Daniel Georgiu are deja tradiţie în asemenea descoperiri, deoarece el a mai donat Muzeului Judeţean câteva monede de argint, una din 1624 şi una din 1686, o săgeată din secolele XV – XVI şi o plăcuţă de câini din 1890. se pare însă, că sigiliul descoperit sâmbătă este, de departe, cea mai importantă descoperire a sa.