Nu este puţin lucru – într-o lume agitată şi tulbure în care fiecare îşi vede de interesele sale, uitând complet de pasiuni sau vise – să te ocupi cu atâta drag şi să construieşti – cu ajutorul copiilor – un ceas solar cu totul extraordinar – care a intrat într-un top mondial al celor mai reuşite ceasuri solare din lume, în octombrie. 

Inventivul şi talentatul Damaschin Berende, autorul construcţiei, a avut amabilitatea de a ne povesti şi de unde i-a venit ideea unei asemenea minunăţii: „Strămoşii noştri, dacii de acum 2000 de ani, măsurau timpul cu ajutorul cadranelor solare... Istoric vorbind, avem unul dintre cele mai vechi cadrane solare din lume şi cel mai interesant ca purtător de istorie, la Sarmisegetuza... Citind mult despre el şi informându-mă despre acest subiect, s-a născut în mine ideea de a construi şi eu aşa ceva. Din păcate, încă n-am ajuns la Sermisegetuza, de foarte multe ori mi-am propus, iar într-o bună zi voi ajunge, cu siguranţă... Dar sunt pasionat de cultura dacică şi de istoria noastră în general, aşa că am studiat cât am putut de mult pe tema asta...”

Practic, ceasurile solare sunt primele modalităţi de a măsura timpul, folosite de oameni încă de acum câteva mii de ani – de când au observat că umbra soarelui, de-a lungul zilei, este orientată diferit.

În cultura mesopotamiană, egipteană sau greco-romană obeliscul era folosit ca instrument de măsurare a timpului, iar oamenii de atunci interpretau umbra soarelui. 

Primul ceas solar - pomenit în Biblie

„Cea mai veche atestare documentară, cea mai îndepărtată referire la un cadran solar, la un instrument de măsurare a timpului o regăsim chiar în Biblie, acum 3.000 de ani înainte de Christos, în Vechiul Testament, unde se vorbeşte despre Cadranul lui Ahaz. Nu are sens să intrăm în detalii, dar acel cadran pare să fie primul instrument de măsurare a timpului…”, a mai povestit Damaschin Berende pentru Bistriţeanul.ro, subliniind faptul că, de-a lungul timpului, ceasurile solare au suferit modificări, adaptări şi diferite formule constructive.

„La fel de interesant – în Sarmisegetuza se află un cadran solar cu gnomonul perfect orientat spre nordul geografic – nu cel magnetic! Există o mică diferenţă de grade între cele două, iar gnomonul dacic este perfect orientat… Cât de bine puteau să cunoască dacii noştri, acum 2.000 de ani , astronomia…?! E foarte interesant… În paralel au apărut şi alte instrumente care foloseau nisipul (gen clepsidra) sau folosind apa (vezi ceasurile hidraulice) dar tot cadranele solare au rămas instrumentul cel mai bun, mai exact, şi mai la îndemână până când au apărut primele forme de ceasuri mecanice, în Evul Mediu.

Timpul adevărat, timpul oficial, timpul local...

Timpul pe care noi îl măsurăm cu diferite instrumente astăzi – fie că este un ceas de mână, un ceas mecanic, un telefon mobil sau un computer – timpul acesta este de fapt o convenţie… Prin 1800, când oamenii au început să se mişte mai repede, şi au început să parcurgă distanţe mai mari – au constatat că sunt mari diferenţe de ore între un loc şi altul… Atunci au standardizat timpul. Până atunci, pe toţi îi interesa să măsoare ora locală, timpul local, ori numai soarele este cel care poate indica ora locală, diferită de ora oficială - remarcă Damaschin Berende.

„Dacă e să măsurăm timpul real, timpul adevărat – atunci ar trebui să ne concentrăm asupra timpului local, asupra orei locale… În rest, orice instrument de măsurare a timpului modern ne indică în fapt o convenţie făcută de oameni şi nicidecum timpul natural, timpul corect sau cel adevărat. Dar asta e o altă poveste, deja intrăm în filosofia timpului…"

Cât a durat construirea ceasului solar de pe acoperiş...? Intenţionat a fost construit aşa...?

„A fost un fel de provocare, a trebuit să identific o zonă unde s-ar preta cel mai bine să fie construit ceasul solar... A trebuit să ţin seama de constrângerea spaţiului din grădina mea, de clădirile din jur, de copaci, a trebuit să identific unde anume există cea mai bună expunere şi atunci mi-am dat seama că acoperişul ar fi cel mai potrivit loc. Şi tot atunci am realizat că este vorba de un plan înclinat şi că provocarea e cu atât mai mare cu cât în România nu există un alt cadran solar înclinat...".

Se pare că nici în Occident nu există prea multe cadrane solare construite în plan înclinat... „Există ceasurile ecuatoriale, care sunt în plan înclinat, dar acelea au alt tip constructiv, sunt o altă poveste... A fost o provocare interesantă care nu ar fi putut să fie pusă în practică fără un ajutor special... Am beneficiat de asistenţa şi sprijinul direct al domnului Dan Uza de la Cluj – un tânăr economist care lucrează la Agenţia de Dezvoltare Regională. Dânsul este foarte pasionat de astronomie, s-a dedicat ceasurilor şi cadranelor solare – a făcut un studiu serios despre ceea ce înseamnă acest fenomen în Transilvania, a publicat şi o carte pe tema asta, identificând cam 100 de cadrane în Ardeal. Sunt puţine, multe? Greu de spus. Cert este că majoritatea nu sunt funcţionale, din diferite motive. Interesul autorităţilor pentru acest subiect este relativ scăzut, pe de altă parte, deşi e vorba despre istorie şi restaurarea unor simboluri", adaugă bistriţeanul pasionat de timp.

Cât a costat un asemenea cadran solar…?

Damaschin Berende susţine că nu aspectul financiar a fost relevant în acest caz. „Relevantă este investiţia de timp…Pentru a putea funcţiona o asemenea lucrare la parametri cât mai buni, este nevoie de muncă migăloasă. Investiţia de timp nu a fost deloc mică, însă m-au ajutat foarte mult şi copiii mei – Daria şi Tudor. Am lucrat împreună în vacanţă, i-am implicat în acest proiect şi a fost o perioadă foarte frumoasă. Am făcut împreună un lucru frumos, cred că şi ei au fost bucuroşi să lucreze alături de mine – timp de aproape o lună, fără să stăm chiar zi de zi…"

Faptul că bistriţeanul a avut parte şi de sprijinul direct al lui Dan Uza a făcut posibilă realizarea cadranului în această formă şi într-un timp relativ scurt. Altfel construcţia s-ar fi prelungit şi amânat până la descâlcirea tuturor problemelor de ordin tehnic, recunoaşte Damaschin Berende.

„Care va să zică, de la fascinaţia mea pentru Sarmisegetuza Regia, din pasiunea mea pentru istorie şi pentru diferite instrumente de măsurare a timpului, din pasiunea mea pentru restaurarea a tot ce este vechi şi aduce informaţie din vremurile trecute – şi-a făcut apariţia şi acest ceas solar la Bistriţa...", mai spune autorul construcţiei.

Sine sole sileo…?

În traducere, motto-ul în latină semnifică „Fără soare, eu tac…”, ne mai explică autorul construcţiei, adăugând că ceasul solar nu transmite nimic atunci când afară este înnorat sau când soarele nu-şi face apariţia: „Nici un ceas nu indică ora decât atunci când este soare pe cer. Şi de aici şi motto-ul..."

Unul dintre punctele forte ale cadranului solar de la Bistriţa este originalitatea sa: nu există nicăieri în România, şi nici în altă parte, un ceas solar cu motive populare româneşti. Pentru că se pricepe puţin şi la sculptură, Damaschin Berende şi-a înfrumuseţat ceasul sculptând câteva motive simboluri tradiţionale specifice culturii şi civilizaţiei noastre: „Dacă tot mă pricep, aşa, la nivel de amator, desigur, mi-am spus că va arăta totul mai frumos dacă apar şi motive tradiţionale. Stâlpul se regăseşte în tot ce înseamnă cultură populară românească, iar artiştii anonimi ai românilor au rafinat asupra lui atât de multe simboluri… Îl regăsim preluat de Brâncuşi şi stilizat admirabil în Coloana Infinitului care, vrei nu vrei, te duce cu gândul la timp… În cultura populară există foarte multe simboluri solare – cum ar fi rozeta, care se regăseşte şi pe frontispiciul sanctuarului de la Sarmisegetuza şi pe care am adăugat-o şi eu ceasului solar de pe acoperiş. În partea de jos am folosit şi alte motive populare româneşti, cum ar fi dintele de lup sau cocoşul, cel care alungă spiritele nopţii şi anunţă răsăritul soarelui fiind totodată şi un simbol al curajului şi al vitejiei…” a mai explicat Damaschin Berende pentru Bistriţeanul.ro.

Mai multe detalii despre cadranul solar de pe Strada Ecaterina Teodoroiu puteţi citi accesând linkul de mai jos:

FANTASTIC. Singurul cadran solar în plan înclinat din România se află la Bistrița!