„A fost un an dificil datorită faptului că în primăvară am fost afectați de temperaturile care s-au înregistrat în decada a doua și a treia a lunii aprilie, atunci în perioada înfloritului”, a declarat directorul Stațiunii de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Bistrița, Ioan Platon. 

Acum, angajații speră ca 2018 să fie un an mai prielnic și așteaptă ajutorul Guvernului pentru a se putea dezvolta. 

„Așteptăm un an mai bun și sprijin din partea Ministerului Agriculturii, banii pentru îngrășăminte și pentru înființarea de noi plantații. Acum ar trebui să facem plantații noi pentru că cele din stațiune sunt îmbătrânite, noi nu am avut acces, ca unitate mă refer, de ani de zile la programele de dezvoltare a agriculturii. Nu eram eligibili pentru că aveam datorii la bugetul de stat, acum nu mai avem. Au fost programe de dotare pentru fermieri, dar noi nu am avut acces fiind instituții ale statului, au fost numai pentru mediul privat. Acum suntem eligibili pentru finanțare, dar sper să fie și fonduri”, a spus Ioan Platon pentru Bistrițeanul.ro.

Stațiunea din Bistrița a scăpat de datoriile la stat și ar putea accesa jumătate din fondurile necesare pentru noi plantații prin Programul Național de Dezvoltare Rurală, însă are nevoie și de sprijin din partea administrației naționale, care din 2010 nu a mai alocat bani pentru dezvoltare. Cercetarea pomicolă stă acum pe loc pentru că statulul legal al stațiunii nu oferă posibilitatea accesării de credite la bănci comerciale să poată acoperi jumătate din investiția de care e nevoie. 

„Acum există Programul Național de Dezvolatare Rurală, sub măsura 4.1a, înființarea de plantații pomicole, dar trebuie să avem și noi cotă de participare, dar datorită statutului nu ne este permis să avem conturi în bancă, singurul nostru cont este la Trezorerie, ori ar trebui să avem un credit, cum au și fermierii privați. Acest credit trebuie să ni-l acorde cineva. După legislația în vigoare, ar trebui să îl acorde Ministerul de Finanțe, pentru că plantațiile sunt patrimoniul lor, noi suntem numai administratori. Deci reînoirea plantațiilor de pomi fructiferi necesită investiții, putem accesa prin acest program, măsura 4.1a, dar prin asta se finanțează numai 50%, cealaltă jumătate trebuie să fie aport propriu. De obicei, fermierii se adresează unei bănci, e caz fericit dacă pun din surse proprii cealaltă jumătate pentru investiții. E un mecanism economic și ca să îl realizezi trebuie să fii eligibil, să îndeplinești condițiile astea. Noi, prin situațiile care ni s-au cerut, am făcut un plan de investiții până in 2020, noi am trecut acolo reînoirea plantațiilor și am cerut credit bugetat, acum să vedem ce ne aprobă.

Noi am luptat pentru că am rămas singura stațiune care funcționează în domeniul cercetării agricole pe profil pomicol din Transilvania, care e lucru mare. Cu eforturi mari, bătălii pentru terenuri, bătălii cu finanțele, pentru că nu se respectă legislația în vigoare. Noi trebuia să avem subvenții din 2010, lăsând la o parte cele de suprafață pentru că pe alea le primește oricine are teren. Eu mă refer la subvenții specifice activității de cercetare-dezvoltare, conform legii 45 articolul 35-36, tocmai de aceea noi i-am dat în judecată, am câștigat, pentru că nu e anulare de datorii, să fie clar, noi trebuia să primim bani anual în bugetul de venituri și cheltuieli, dar acest lucru nu s-a realizat. Unii ne cred societate comercială, Curtea de Conturi vine și ne spune să închidem că nu avem dreptul să avem conturi la bănci comerciale, acolo nu e voie, dincolo nu e voie. Întrebarea mea e dacă se poate realiza fără bani”, a adăugat directorul stațiunii. 

Stațiunea din Bistrița este singura din Transilvania care poate aviza proiecte de dezvoltare a pomiculturii, conform directorului, pentru că numai aici există experți care să poată analiza proiectele care uneori vin și din partea unor stațiuni din Banat. 

„Acum vom trece la defrișarea unor suprafețe de teren, nu mari, pentru că nu vrem să stricăm echilibrul și sperăm să reînoim patrimoniul pomicol al stațiunii. Vom defrișa în jur de 10 hectare de teren și vom planta din nou. Noi știm să facem proiecte, noi chiar avem în obiectul de activitate avizarea de proiecte conform legii pomiculturii, am avizat pentru întreaga Transilvanie, dar și din Banat 41 de proiecte în sesiunea care s-a încheiat pentru PNDR. Avizarea de proiecte nu insemnă că am pus o semnătură și gata. Se citește proiectul de cercetătorii care sunt pe profile diferite, unul pe creare de soiuri care vede dacă soiurile sunt bune, unul pe tehnologie, altul pe altoire, altul pe boli, se face consiliu științific și apoi se avizează proiectul după o fișă cadru pe care o avem de la Institut și dacă proiectul de încadrează cu note de favorabilitate conform zonării speciilor pomicole din România. Sunt lucruri pe care nu le poate face oricine, dar la Bistrița sunt oameni avizați. Așa că pot spune în concluzie, ca să caracterizez acest an, că un ochi îmi plânge și un ochi îmi râde. Nu a fost un an bun pentru noi. Și vecini din jurul nostru au avut probleme la înflorit. Așteptăm ca anul care vine să fie unul mai bun, dar trebuie în același timp să ne gândim să reînoim plantațiile”, a concluzionat Ioan Platon. 

Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Bistrița a fost înființată în 1950 și a fost condusă de dr. doc. Morodan Ioan. Scopul stațiunii la acea vreme a fost de a redresa pomicultura din nordul Transivaniei distrusă în al doilea război mondial și de a valorifica speciile de pomi fructiferi care sunt specifice acestei părți a țării.