„Gândul rău, vaier și plângeri / Nu-ncap în aer de-atâția îngeri...” Și într-adevăr, astă-seară, în Casa cu Lei au plutit discret îngerii și au fluturat din aripi sub forma unor costume populare autentice, cusute cu migală, pasiune și dragoste de mâinile răbdătoare ale unei fiice de doar 21 de ani, ale unei mame și ale unei bunici – toate cele trei creatoare de costume reprezentând cu mândrie un nume devenit celebru pe aceste meleaguri: Linul. Virginia Linul.

În urmă cu câțiva ani Virginia Linul (pe atunci studentă) era unul dintre voluntarii Centrului Comunitar de Tineret de pe Pietonalul Liviu Rebreanu și îi învăța pe tineri măiestria de a coase costume populare – acum a devenit o adevărată deschizătoare de drumuri iar muzeul ei din Salva este un punct de atracție turistică pe care nu-l ratează niciun turist străin care ne traversează meleagurile – și-a amintit Menuț Maximinian.

Dorel Cosma, directorul Centrului Cultural Municipal „George Coșbuc” a povestit numerosului public despre o senzațională paradă la care a asistat în Elveția – acolo unde peste 8.000 de oameni purtau cu mândrie costumul lor național, în frunte cu președintele de atunci al Elveției, care considera o datorie de onoare să se îmbrace în port popular. „Aștept ziua în care și politicienii români vor îmbrățișa un asemenea exemplu și vor purta cu drag costumele populare românești” a remarcat Dorel Cosma.

„Gândul rău, vaier și plângeri / Nu-ncap în aer de-atâția îngeri...”

Versurile aparțin lui Ion Mureșan, fac parte din poemul Colind și au fost recitate în această seară de Gavril Țărmure, invitat să spună și el câteva cuvinte la inaugurarea spectaculoasei expoziții care cuprinde admirabile cămăși populare, zadii, fuste, pieptare, fermecătoare costume tradiționale pentru copii dar și incredibile rochii de seară cu motive populare specifice Văii Someșului – paltoane sau sacouri imprimate cu simboluri tradiționale care oferă colecției o eleganță aparte în care se împletesc tradiția milenară a meșteșugului milenar al cusutului, țesutului, confecționării costumelor și podoabelor naționale dar și arta de a transpune această tradiție în lumea contemporană mereu avidă de nou.

Este vorba despre un fantastic rafinament al simbolurilor arhaice, o revărsare de culori și forme care aduc aminte de străbuni,bucură până la sublim imaginația și oferă toate motivele de a purta cu mândrie orice obiect vestimentar al colecției – fie el tradițional sau modern...!

Este vorba și de o problemă de politică culturală și politică de stat - care ar trebui să sprijine și să încurajeze asemenea creatori printr-o formulă legislativă care să-i și stimuleze, nu doar să le solicite taxe și impozite - a mai precizat Gavril Țărmure, managerul Centrului Județean pentru Cultură - apreciind totodată că dacă Virginia Linul va reuși să coboare costumul popular de la statutul său de obiect de muzeu și îi va convinge pe oameni să-l poarte așa cum se purta pe vremuri - atunci poate considera că visul ei s-a împlinit.

Emoționată, Virginia Linul a mărturisit publicului că și-a dorit ca toți cei prezenți la inaugurarea expoziției cu vânzare să se simtă alături de ea ca într-o familie: „Îmi place să cred că m-ați colindat cu prezența voastră în această seară” a mai remarcat creatoarea Virginia Linul.

Evenimentul s-a încheiat cu un emoționant recital de colinde susținut de un grup de muzicieni ai Centrului Cultural Municipal dar și de un grup de colindătoare din Dumitrița care și-au dorit să fie prezente la inaugurarea expoziției și să-i facă o surpriză muzicală Virginiei Linul.