În acest an la sărbătoarea hramului va lua parte, pe lângă preoți și credincioși de pe Valea Țibleșului și din județ, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul și Mitropolitul Clujului, care va oficia Sfânta Liturghie – informează Radio Renaşterea.

Maica stareță Veronica Coțofană a declarat că programul slujbelor la așezământul monahal va începe încă din ajunul praznicului când se va oficia slujba Vecerniei, urmată de litie și de Priveghere. Astăzi va fi citit Acatistul Sfinților împărați Constantin și Elena, ocrotitorii sfântului locaș, iar de la ora 10:00 va începe Sfânta Liturghie Arhierească.

Așezământul monahal de la Dobric a fost înființat inițial ca schit în 1992, iar după un an a devenit mănăstire, fiind format dintr-o casă veche, un fost conac boieresc de aproape 200 de ani, unde a fost amenajat un paraclis cu hramul „Sfinții Împăraţi Constantin şi Elena”. De asemenea mănăstirea are o bisericuţă din lemn cu hramul „Sfântul Evanghelist Luca” construită în stil maramureşean de meşterii din Bârsana.

Tot astăzi, la 40 de zile după Înviere, se prăznuieşte şi Înălţarea Domnului, cunoscută în popor şi sub denumirea de Ispas. În această zi unii creştini se salută cu „Hristos S-a înălţat!” şi „Adevărat S-a înălţat!”, deşi ÎPS Bartolomeu Anania afirma că acest salut se foloseşte fie din neştiinţă, fie din exces de evlavie, pentru că el nu este atestat de Biserică.

Pentru că Învierea nu a avut martori, ea a fost receptată cu îndoială şi necredinţă, în vreme ce Înălţarea Domnului a avut martori – ea fiind o despărţire izvorâtoare de lumină: Hristos S-a înălţat la cer de pe Muntele Măslinilor, în văzul Apostolilor şi a doi îngeri care le-au vorbit ucenicilor despre a doua venire a lui Hristos, ca aceştia să nu se lase copleşiţi de durerea despărţirii. În Sfânta Scriptură se povesteşte că Mântuitorul şi-a ridicat mâinile, binecuvântându-i pe ucenici, iar pe când îi binecuvânta S-a înălţat la cer (Luca 24, 51), în timp ce un nor L-a făcut nevăzut pentru ochii lor (F.A. 1,9).

Cea mai veche menţiune despre sărbătoarea Înălţării Domnului o găsim la Eusebiu din Cezareea, în lucrarea „Despre sărbătoarea Paştilor”, scrisă în anul 332. Din această lucrare reiese că Înălţarea Domnului era sărbătorită în acele vremuri odată cu Rusaliile, la 50 de zile de la Învierea lui Hristos. Abia spre sfârşitul secolului al IV-lea, sărbătoarea a început să fie celebrată separat de cea a Pogorârii Sfântului Duh (Rusaliile), cu 10 zile mai devreme, respectiv în a 40-a zi după Înviere – o dată care s-a impus pentru totdeauna în calendarul bisericesc.

Prin toate actele Sale, întrupare, moarte, înviere Mântuitorul Hristos a îndumnezeit treptat firea omenească pe care a asumat-o, iar prin Înălţare a transfigurat-o pe deplin. Datorită transfigurării supreme a trupului Său, Hristos poate deveni interior celor care cred în El, Înălţarea cu trupul la cer fiind chiar o mărturie a faptului că omul a fost creat pentru veşnicie: Hristos prin Înălţarea Sa, nu arată doar unde trebuie să ajungă omul, ci se face cale şi putere, pentru ca omul să ajungă la această stare. Aşa putem înţelege paradoxul: Hristos este înălţat şi în drum spre înălţare cu fiecare dintre noi...

Înălţarea Domnului - Ziua Eroilor: Prin hotărârile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din anii 1999 şi 2001, sărbătoarea Înălţării Domnului a fost consacrată ca Zi a Eroilor şi sărbătoare naţională bisericească.

În această zi, în toate bisericile din ţară şi străinătate se face pomenirea tuturor eroilor români căzuţi de-a lungul veacurilor pe toate câmpurile de luptă pentru credinţă, libertate, dreptate şi pentru apărarea ţării şi întregirea neamului.

Foto: radiorenasterea.ro, Sursa: crestinortodox.ro