„În onoarea Domnului şi a preafericitului Nicolae” – aceste cuvinte au fost inscripţionate în limba latină pe unul dintre vechile clopote ale Bisericii Evanghelice turnate în anul 1430 pentru lăcaşul de cult evanghelic. Timp de sute de ani, bistriţenii l-au perceput pe Sfântul Nicolae ca pe un protector şi patron spiritual al oraşului.
Statuia Sfântului Nicolae amplasată pe muchia nord-vestică a Turnului Bisericii Evanghelice – spre Strada Gheorghe Şincai – a înfruntat secolele, ocrotindu-i pe bistriţeni.
Până în 1543, se poate spune că Sfântul Nicolae a fost protectorul oraşului. "După 1543, a pătruns şi în cetatea Bistriţei Reforma, iar Biserica Evanghelică din centrul oraşului a devenit din romano-catolică – luterană şi evanghelică, renunţându-se la hramul Sfântului Nicolae” a explicat istoricul de artă Vasile Duda pentru Bistriţeanul.ro.
Din respect pentru acest sfânt, o a doua statuie a fost amplasată şi pe peretele Casei Parohiale de de vis-a-vis de Biserica Evanghelică, ea fiind singura care mai poate fi admirată astăzi.
Conform tezelor Reformei, cultul religios trebuia să se rezume la ceea ce apărea scris în Evanghelie şi să excludă statuile şi cultul acestora din biserici. A fost şi momentul în care statuile Turnului au căzut în dizgraţie dar, în ciuda Reformei, bistriţenii nu s-au îndurat să le dea jos din turn, aşa că acestea au rămas la locul lor.
„Pentru că starea lor de degradare este destul de avansată, statuile originale au fost extrase din locul lor pentru a fi restaurate şi expuse cum se cuvine în interiorul Bisericii Evanghelice. În locul celor originale se vor amplasa nişte replici ale celor patru sfinţi” a mai povestit Vasile Duda adăugând că un aspect deosebit de important pentru constructorii de biserici ai acelor vremuri, atunci când se contura planul unei biserici, era orientarea spre răsărit a altarului.
Astfel, în ziua de celebrare a hramului – alinierea între axa bisericii şi cea a răsăritului era aproape perfectă. Alături de Sfântul Nicolae, sub balconul bisericii, bistriţenii acelor vremuri au înfăţişat şi alţi sfinţi în a căror putere credeau: pe colţul de nord-est se află Fecioara Maria cu Iisus în braţe, pe cel de sud-est protectorul împotriva incendiilor Sfântul Florian, iar înspre sud-vest se află o statuie a Sfintei Ana.
În judeţul Bistriţa-Năsăud mai există biserici care poartă hramul Sfântului Nicolae la Năsăud, Viişoara, Prundul Bârgăului, Orheiu Bistriţei, Rusu Bârgăului.
.jpg)
0728-237 215
