Sute de credincioşi sunt aşteptaţi azi, în zi de sărbătoare, în Pasul Tihuța, la Mănăstirea cu hramul „Naşterea Maicii Domnului” din Piatra Fântânele, care îşi serbează hramul cu oaspeţi de seamă. Slujba va fi oficiată de un sobor de preoți în frunte cu Mitropolitul Andrei Andreicuț.

Deşi în Noul Testament nu este pomenit acest eveniment, sărbătoarea este prezentată de alte surse, dintre care cea mai importantă este Protoevanghelia lui Iacov, carte apocrifă care a fost scrisă în jurul anului 145 și relatează originea și copilăria fecioarei Maria – născută într-o familie de creştini, Ioachim şi Ana, care, deşi înaintaţi în vârstă, s-au rugat cu ardoare şi credinţă să fie binecuvântaţi cu un copil.

Se spune că Îngerul Gavriil i-a vestit lui Ioachim că ruga lor a fost ascultată şi că Dumnezeu le va da cel mai de preţ dar, un prunc, ales al Domnului, pe care au botezat-o Maria.

Conform tradiţiilor, în ziua de Sfânta Maria Mică se fac pelerinaje la mănăstiri şi se duc la biserică fructe, pâine şi lumânări, pentru a fi sfinţite. În această zi de sărbătoare, bărbaţii nu meşteresc şi nu fac treabă în gospodărie, iar femeile nu cos şi nu spală rufe.

Cine îşi doreşte cu adevărat un copil trebuie să se roage Maicii Domnului în această zi de sărbătoare, pentru că astăzi rugăciunile sunt mai ascultate ca oricând.

În credinţa populară, sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului reprezintă hotarul astronomic dintre vară şi toamnă: 8 septembrie este ziua în care unele păsări precum rândunelele îşi pregătesc călătoria spre ţările calde, iar gâzele şi reptilele se retrag în pământ. Este ziua în care se dă drumul culesului de vii, se bat nucii pentru a avea rod bogat şi anul viitor, se jupoaie coaja ulmilor şi se dă startul târgurilor şi iarmaroacelor de toamnă.

Unii mai superstiţioşi din fire cred că cei care mănâncă gătit la foc în aceste zile au şanse de a atrage asupra lor boli care îi pocesc.