Moartea și înălțarea Sfintei Fecioare Maria cu trupul la cer este cinstită azi în întreaga ţară, fiind una dintre cele mai îndrăgite sărbători care reuneşte sate şi comunităţi întregi în lungi pelerinaje la mănăstiri.

La Mănăstirea Dobric, care poartă hramul “Adormirea Maicii Domnului” programul începe încă din Ajun, cu Vecernia, Litia, Paraclisul, Prohodul Maicii Domnului, înconjurarea mănăstirii de miile de credincioşi care se adună aici în fiecare an şi participă la slujba de la miezul nopţii – Molitvele sfântului Vasile cel Mare.

Slujba religioasă de azi va fi oficiată de episcopul bistriţean al Europei de Nord, PS Macarie Drăgoi. Despre Sfânta Icoană a Maicii Domnului din Dobric se vorbeşte de ani de zile că ar alina miraculos suferinţele celor care se roagă cu credinţă şi că este o icoană făcătoare de minuni care a ajutat chiar şi la vindecarea de cancer.

Nu întâmplător mănăstirea a fost numită de credincioşi “Nicula Ţibleşului”, credincioşii pomenind-o pe Maica Domnului în cântece precum “La Dobric în loc de şes / Maica Sfântă şi-a ales / Loc curat de mănăstire pentru a noastră mântuire” sau “Am venit măicuţă din nou la Dobric/Să-ţi cântăm Fecioară, cu mare cu mic/ Am venit Marie să ne întâlnim/Şi necazul nostru să ţi-l povestim”...

La Ciceu Mihăieşti, ca şi la Chiuza şi în multe alte sate ale judeţului, credincioşii în frunte cu preotul comunităţii au păstrat obiceiul de a petrece această sărbătoare în pelerinaj la Mănăstirea Nicula, organizându-se cu praporii în frunte, o icoană a Maicii Domnului şi străbătând pe jos sute de kilometri şi înălţând cântări de slavă şi pricesne Fecioarei Maria.

În dimineața acestei zile, tradiția spune că femeile trebuie să meargă la biserică cu fructe (struguri sau prune) și bucate alese pe care să le sfințească și apoi să le împartă în cinstea celor trecuți în neființă, pentru sănătate, pentru căsătorie, pentru naștere ușoară și pentru vindecări.

Dacă înfloresc trandafirii până în ziua de Sfânta Maria, toamna va fi lungă.

O veche tradiție populară mai spune că de Sfânta Maria Mare se încheie dusul oilor la munte, iar bărbații își schimbă pălăria cu o căciulă pentru că, după Sfânta Maria Mare vremea începe să se strice, prevestind capriciile toamnei.

Se deschide un nou sezon de nunţi în biserică, până în noiembrie, când începe postul Crăciunului iar în perioada rămasă până în 8 septembrie, când e sărbătorită Sfânta Maria Mică, se lucrează intens la semănăturile de toamnă, pentru ca rodul să fie bogat.

Tot în această zi se angajează paznicii la vii iar florile culese azi se pun la icoane, pentru că au puteri tămăduitoare, alină durerile şi protejează de fulgere.

Se mai crede că uşa trebuie ţinută deschisă, pentru ca Maica Domnului să poată intra în casă ca să aducă binecuvântare.

Potrivit Tradiției, adormirea Maicii Domnului a fost vestită de de Arhanghelul Gavriil: Sfântul Maxim Mărturisitorul, cel care a redactat "Viața Maicii Domnului", spune că Arhanghelul Gavriil întinzându-i ramura de finic, i-a spus „Fiul și Domnul tău te cheamă: E ceasul venirii la Mine a Maicii Mele! Astăzi, așa cum ai umplut de bucurie pe locuitorii pământului, așa vei bucura și pe oștirile ceresti prin urcarea ta, cea binecuvântată cu care ai făcut să strălucească încă și mai mult sufletele sfinților".

După această veste, Fecioara Maria i-a întărit pe cei apropiați prin cuvintele „Nu faceți din mutarea mea pricină de doliu, ci umpleți-vă de bucurie și mai mare. Vreau să merg la Fiul meu, Cel ce dăruiește tuturor ființă și viață. Și când mă voi duce la El, nu voi înceta să mă rog și să mijlocesc pentru voi, pentru toți creștinii și pentru lumea întreagă, ca Cel ce o judecă în milostivirea Sa, să se milostivească de toți credincioșii și să-i întărească și să-i ducă pe calea vieții, iar pe cei necredincioși să-i întoarcă și să-i facă pe toți o singură turmă a Bunului Păstor care și-a dat sufletul pentru oile Sale și le cunoaște și ai Săi îl cunosc....!"

Foto - Paul Siladi @ Radio Renaşterea.

Sursa: Sărbătorile ciclului social şi calendaristic. Zile şi munci în Ţinutul Bistriţei şi Năsăudului - Vasile V. Filip, Menuţ Maximinian