25 de milioane de lei speră să obţină Primăria Bistriţa prin fonduri europene nerambursabile, pentru a reface fortificaţia vechiului burg, porţile medievale şi traseul Zidului Cetăţii. Poarta Lemnelor, impresionanta construcţie a bistriţenilor din Evul Mediu, ar putea să fie o hologramă, un joc de laser şi lumini pe asfalt.
Bistriţa a fost o cetate medievală, dar acest lucru nu se mai vede. Pentru a revigora turismul în oraş, un grup de specialişti ai Primăriei Bistriţa lucrează deja la proiectul de reconstrucţie a uneia dintre porţile cetăţii medievale. Aceştia vor ca proiectul să fie gata de implementare în 2014. Cu această ocazie, se va încerca atât refacerea pieţelor medievale cât şi a unei porţiuni din zidul cetăţii. Este un proiect extrem de dificil, însă, pentru că nu se cunoaşte foarte exact traseul zidului, grosimea sau adâncimea la care a fost construit.
Profitând de reamenajarea Pieţei Unirii şi de săpăturile efectuate acolo, cercetătorul Corneliu Gaiu a desfăşurat în zonă un studiu de arheologie: săptămânile trecute i-a rugat pe muncitori să efectueze săpături în diferite direcţii, tocmai pentru a încerca o localizare a Porţii Lemnelor şi pentru a pune la punct câteva repere.
Urmează apoi studiul de fezabilitate şi concursul pentru punerea în valoare a cetăţii, pentru amenajarea acesteia, după care se va trece la proiectul efectiv al execuţiei tehnice care va trebui să primească avizările de rigoare.
Rămâne o surpriză însă felul în care va arăta efectiv Poarta Lemnelor. Nu ar fi exclus ca ea să fie o hologramă complexă, un joc de lumini laser proiectate deasupra trotuarului, peste care maşinile vor putea trece nestingherite. Se va stabili un proiect de arhitectură, în urma unui concurs de soluţii arhitecturale, cel mai devreme spre finalul anului viitor şi, în funcţie de propuneri, se va decide atunci forma pe care o va „îmbrăca” Poarta Lemnelor.
Proiectul construirii acestei porţi a fost înscris într-un concurs organizat de Uniunea Arhitecţilor din România. „Dacă ar fi câştigat primul loc în acea competiţie, Uniunea Arhitecţilor s-ar fi ocupat de realizarea lui de la A la Z. Însă proiectul a reuşit doar să se claseze între primele 10 proiecte arhitecturale. Şi asta a fost o performanţă impresionantă!” afirmă istoricul de artă Vasile Duda.