„Nu ești cu adevărat impresionat până când nu auzi o poveste bună și pe cineva care să o spună", afirma Alessandro Baricco (în Novecento).

O sarcină delicată pentru o persoană care încearcă să rezume istorisiri în maxim 300 de cuvinte, respectând în același timp toate etapele și programul aferent ce ar permite să se înțeleagă și să se aprecieze dinamica corectă în vederea adaptării la contextul profesional propriu.

Povestea trebuie să fie dedicată unui monument important și unic, un monument care a determinat o schimbare în mintea și în comportamentul povestitorului, astfel nordul Transilvaniei, deci și județul nostru, deține monumente de arhitectură medievală edificate în secolele XIII – XV.

Odată cu evacuarea, în toamna anului 1944, a populației germane, satele au fost depopulate, iar bisericile au rămas fără enoriași. Prin preluarea bisericilor de către comunitățile ortodoxe, acestea și-au redobândit misiunea cultică, fiind întreținute și păstrate. Exemplele sunt numeroase: Pietriș, Budacu de Jos, Orheiul Bistriței, Cepari, Dumitra, Dipșa, Domnești, Șieu, Sângeorzu Nou, Dumitrița.

Altele din cele declarate monumente de arhitectură, protejate de lege, au fost supuse unor lucrări de restaurare - cum sunt bisericile din Tărpiu, Herina și Teaca - și fac cinste județului nostru.

Biserica evanghelică din Jelna, rămasă fără credincioși, s-a deteriorat treptat, fără ca proprietarul să se preocupe de conservarea sau valorificarea sa, parohia ortodoxă cumpărând doar turnul alăturat bisericii.

După reînființarea Direcției Monumentelor în anul 1990, cunoscându-se valoarea arhitecturală și starea de conservare a monumentului, acesta a fost inclus într-un program prioritar de restaurare. În 1991 au fost realizate lucrări de protecție ale corului bisericii, urmând a se finaliza un proiect amplu de restaurare, care ulterior, nu a mai fost definitivat, iar lucrările de protecție inițiate în anul 1991 s-au degradat.

Infiltrațiile de apă și desprinderile tencuielilor au pus în evidență fragmente de frescă, care se pierdeau an de an. În 1998 câteva fragmente de pictură au fost extrase, conservate și aduse la Muzeul din Bistrița.

Un proiect de conservare a ruinei a fost elaborat prin demersul Asociației Nosner Land, de către o echipă de voluntari: arhitecți, ingineri, istorici, în anul 2010, când, pentru a semnala valoarea artistică și patrimonială a bisericii a fost vernisată o expoziție și a fost realizat un album dedicat monumentului.

Proiectul a primit avizul Comisiei Naționale a Monumentelor, însă lipsa resurselor financiare și a actelor de reglementare a proprietății au stopat derularea proiectului, deși în anul 2013 a existat un angajament din partea Institutului Național al Patrimoniului în acest sens.

Pentru salvarea și conservarea ruinei de la Jelna, Consiliul Județean Bistrița-Năsăud a solicitat preluarea monumentului de la Consistoriul Evanghelic Sibiu, operațiune care este în curs de finalizare zilele acestea. Ulterior monumentul va fi trecut în administrarea Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud, care va intreprinde un amplu proiect de cercetare arheologică și de conservare a ruinelor cu sprijinul Direcției Județene pentru Cultură Bistrița-Năsăud, sub a cărui aviz trebuie să se desfășoare toate lucrările.

Alexandru Gavrilaş,

Manager al Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud