Mai precis, Muzeul Literaturii Române e în pragul desfințării după ce a fost scos afară din sediu, iar cărțile și documentele identității noastre naționale duse în beciul de la Casa Scânteii din București.

Stimați aleși, subsemnatul Bojor Florin Ioan, simplu cetățean, mă adresez domniilor voastre cu rugămintea de a aduce la Bistrița maxima comoară a limbii române în clădirea fostului Tribunal Bistrița-Năsăud, aflată acum în proprietatea Consiliului Județean BN și propusă spre reabilitare.

Astăzi, patrimoniul Muzeului Național al Literaturii Române se află în gestiunea Ministerului Culturii, iar municipalitatea București are doar autoritatea administrativă a instituţiei. De 12 ani luptele de la centru au fost prea mari pentru a se găsi o soluție pentru acest muzeu, de aceea, prin venirea și expunerea documentelor la Bistrița, atât Primăria București, cât și Ministerul Culturii ar scăpa de o grijă în plus.

Cei care vor face mare zarvă în eventualitatea venirii la Bistrița a acestui tezaur nebăgat în seamă, vor fi cirezile de falși scriitori care au chefuit în cârciuma de la muzeu în tot acest timp.

Ce ar aduce Bistriței și județului un astfel de muzeu?

1. Bani. Clădirea fostului Tribunal Bistrița-Năsăud ar fi destinația ideală pentru Muzeul Național al Literaturii Române datorită poziției centrale în oraș și județ. Astfel, ar fi o atracție turistică culturală de excepție a județului Bistrița-Năsăud, iar printr-o reabilitare adecvată ar fi un adevărat muzeu de talie europeană. Prin urmare, vizitatorii ar aduce bani direcți – biletele de intrare și indirecți, prin turiști în special.

2. Renume. Municipiul Bistrița și județul ar fi puse prin Muzeul Național al Literaturii Române pe harta de maximă importanță a culturii și limbii române.

3. Locuri de muncă prin angajări la Muzeul Național al Literaturii Române.

4. Cultură și educație. Prezența Muzeului Național al Literaturii Române în județul nostru ar fi un ajutor în plus pentru educarea noilor generații de bistrițeni și ardeleni.

5. Românism. În fața disputelor cu privire la alipirea Transilvaniei la Ungaria, prezența muzeului în nordul țării ar contribui la întărirea conștiinței naționale.

6. Diversitate. Dacă Bistrița are o mare moștenire săsească, prin Muzeul Literaturii Române atractivitatea internațională față de oraș ar crește.

7. Apropierea de Basarabia. Este cunoscut faptul că Bistrița este situată pe axa Chișinău – occident, iar județul nostru este numai de tranzit pentru basarabeni. Muzeul Literaturii Române la Bistrița ar fi un popas al viitoarei uniri cu Republica Moldova.

În concluzie, Muzeul Național al Literaturii Române este în pragul prăpastiei, iar Consiliul Județean Bistrița-Năsăud îl poate salva pentru binele întregului neam românesc!

Vă mulțumesc și vă întreb: De ce n-am aduce la Bistrița Muzeul Literaturii Române?!

Prof. Florin I. Bojor – autor al Dicționarului Român – Catalan / Catalan – Româ