În cazul în care se va contracta această lucrare conform caietului de sarcini publicat în SEAP pe website-ul e-licitatie.ro, veți fi răspunzători pentru o cheltuială de cca 3.000.000 lei/an din bugetul local în următorii 10 ani.

Studiul de fezabilitate (SF) care stă la baza documentației întocmit de SC Centrul Profesional Proiectări Cadastru SA Petroșani se bazează pe realizarea investiției cu atragerea de fonduri nerambursabile (europene sau de la Ministerul Dezvoltării și Turismului). Din analiza financiară a SF, rezultă un profit de 8600 lei/an, în condițiile în care fondurile de investiție nu trebuie rambursate. În condițiile în care municipalitatea intenționează realizarea investiției din creditul bancar contractat cu UNICREDIT ȚIRIAC Bank, la cheltuielile de operare și întreținere din SF trebuie adăugate cheltuielile privind rambursarea creditului de cca 3 mil.lei/an și de aici rezultă o cheltuială de cca 3 mil.lei/an din bugetul local în următorii 10 ani (perioada de rambursare a creditului).

Pe lângă cele de mai sus doresc să menționez că SF este greșit, firma care l-a elaborat nefiind de specialitate; nu vor putea fi obținute veniturile nici măcar la nivelul prevăzut în SF, iar cheltuielile de întreținere și operare vor fi mai mari decât cele prevăzute, astfel că în final pierderea anuală pe care bugetul local va trebui s-o suporte va fi mai mare de 3 mil. lei/an.

Consultantul trebuia să studieze situația investițiilor similare din țară și din străinătate. Ar fi aflat că nimeni nu mai înființează domenii schiabile la altitudine mică (dacă are responsabilitatea cheltuirii banilor publici sau privați).

Între riscurile luate în considerare de SF lipsește cel mai important: schimbarea climatică. Dacă ar fi studiat documentația de specialitate, firma de consultanță ar fi aflat de regula celor 100 de zile pentru a putea fi eficientă (“A Swiss ski resort can be considered snowreliable if, in 7 out of 10 winters, a sufficient snow covering of at least 30 to 50 cm is available for ski sport on at least 100 days between December 1 and April 15.”/ O stațiune elvețiană de schi este fezabilă dacă, în 7 din 10 ierni, un strat de zăpadă de la 30 la 50 cm este disponibil pentru schi cel puțin 100 de zile între 1 decembrie și 15 aprilie - http://infoscience.epfl.ch/record/124842/files/EPFL_TH4139.pdf)

Din aceeași lucrare ar fi aflat, de asemenea, că limita de altitudine pentru o pârtie de schi crește de la 1000 m la 1200 m, cu prognoza de 1500 m după anul 2025 (The line of snow-reliability is the lower limit in terms of altitude under which the snow conditions would not anymore respect the snow-reliability requirements. Föhn (1990) has set this line at an altitude of1200 m for Switzerland. He also emphasized that, due to climate change, the line will probably lie at a higher altitude in the future: he along with other researchers mention an altitude of 1500 m for the time horizon 2025-2050.
De altfel, băncile din Elveția nu mai finanțează pârtii de schi la altitudine sub 1500 m. Băncile din Austria sunt și mai precaute din punctual de vedere al altitudinii pârtiilor fezabile ( min. 2000 m http://www.capital.ro/investitii-de-zeci-de-milioane-de-euro-in-partii-la-campie-130261.html).

Proiectul prevede dotarea pârtiei cu instalație de produs zăpadă artificială. Aici trebuiau să ia în considerare condițiile de a putea produce zăpada artificială.

Consultantul consideră necesare cca 6 zile pe sezon pentru a produce zăpada ( 138 ore). În lipsa zăpezii natural, tunurile de zăpadă va trebui să functioneze mai multe ore, cel puțin 250 de ore/sezon). Stațiunile care se respect completează cu zăpadă artificială în fiecare zi în care nu ninge suficient.

În SF consultantul ia în considerare 90 zile de funcționare a pârtiei/iarnă, de la 1 decembrie până la sfârșitul lui februarie (o dovada a superficialității studiului este că data de închidere a sezonului este 30 februarie). Astăzi suntem în data de 12 decembrie și nu ar fi fost nici o zi propice pentru schi. Dacă apelăm memoria, în luna decembrie din ultimii 10 ani, au fost puține zile cu temperature la care ar putea funcționa pârtia de schi la Bistrița. La fel ianuarie și februarie din ultimii ani au avut destule zile cu ploaie. Prognoza pentru următorii ani este de continuare a încălzirii. Oricâtă zăpada am produce noaptea, ploaia din timpul zilei ar topi-o și nu s-ar putea schia.

Pe lângă aceste aspecte determinante pentru construirea unei pârtii de schi la Bistrița la altitudinea de plecare puțin peste 400 m, mai sunt și alte lucruri tratate superficial de către consultant în SF:

Capacitatea telescaunului este propusă la 1200 persoane/oră; de ce trebuie această capacitate când în calculul veniturilor prevăd 2000 urcări/zi în zi de week-end și 1000 urcări/zi în zilele lucrătoare, la un program de 7 ore/zi; ajunge un schi lift, mult mai ieftin și mai flexibil în funcționare, cu o capacitate de 300 urcări/oră.

Programul zilnic de funcționare este între orele 9 – 16. Pun întrebarea: în zilele lucrătoare câți oameni au liber să meargă la schi în acest interval orar? Dacă ar fi condiții de schi, programul în zilele lucrătoare ar trebui să fie gândit seara, de la 16/17 la 20/21, după ce lumea vine de la serviciu sau școală.

Pe lângă faptul că proiectantul nu a studiat un domeniu schiabil adevărat să se documenteze asupra condițiilor necesare funcționării unei pârtii de schi, SF-ul nu prezintă nici o garanție asupra fezabilității proiectului deoarece nu are la bază un studiu de piață.

În opinia mea, care am văzut multe pârtii/domenii schiabile, la Bistrița s-ar putea face o pârtie de schi cu un teleschi (ca la Vatra Dornei sau Toplița), cu instalație de nocturnă, fără instalație de producere a zăpezii artificiale. Această opinie i-am transmis-o personal domnului Ovidiu Crețu – Primarul municipiului Bistrița, în urmă cu cca 4 ani.

Sper ca apelul meu să fie luat în considerare de Consiliul local al municipiului Bistrița. Le aduc aminte consilierilor locali că au jurat cu mâna pe Biblie, la investirea în funcție “…să fac, cu bună credință, tot cee ace stă în puterile și priceperea mea pentru binele locuitorilor municipiului Bistrița. Așa să-mi ajute Dumnezeu!” Crearea unei găuri anuale de cca 3 mil. lei în bugetul local pe următorii 10 ani numai spre binele locuitorilor municipiului Bistrița nu este! Cu acești bani s-ar putea face multe lucruri utile pentru bistrițeni.

Adrian Florin Chereji